Clepsidrele au fost arătătoare de treceri și ore
La urechile tale sunt acum cochilii sonore,
Undeva - lângă mare - soare căzut și albastre stânci
Acolo sunt - pescaric - apele cele mai calme și mai adânci
E circulară - înot încremenit și rugă - cea mai albă și mai stranie floră.
Pentru înghirlandarea neeșirii din val - imploră -
Pătrunzând apele - pieziș - ochii atropinei ce plânseră cald.
Și cu ochelarii - falși și dăruiți - ai orelor noi de smarald,
Fură străluminați de tăcuta ascensiune - violetă și rară.