Și-am adus o floare galbenă și grea,
Care-ntoarce ochii către ea,
Galbenă și-avară, fără de splendori.
Rece pentru ochii-ntrebători.

Când la tine-n casă se va-ntuneca,
Ochiul să se lase peste ea,
Să rămână-n noaptea dusului tău gând
Singură și-amarnic luminând.

S-o așezi ținând-o-arzând, cu mâna ta,
Și s-adormi cu fața către ea.
Răscolită-n visuri liber să-i zâmbești,
Trupu-ncetinel să-ți dezvelești.

Astfel, toată noaptea sta-veți amândouă,
Trupul tău sub tainica ei rouă,
Dimineața însă voi veni-n foc mare:
Să-mi dai floarea, galbena mea floare!