E Scoția drapată în clasicu-i decor
De cețuri; plajă, lacul - pustii și diafane.
Novembre, tribunalul tuberculoșilor.
M-a exilat pe țărmul blândei Mediterane -

Mă va purta comodul fotoliu rulant
Condus, de bună seamă, de un valet. Și ce
Trist soare-o să clipească la ceasul de versant
Pe lunga promenadă numită des Anglais...

În timpu-acesta, Jana petrece timpuri bune
C-un crescător de-ovine, cumplit și lat în spate
Și grația-i nespusă adie-ntr-o pășune
Cu nu știu cât de multe hectare-mbelșugate.

Când sângele meu palid în asfințitul ud
Va face să se stingă Mediterana - ea
Se va trezi acolo, în falia de Sud,
În zorii calzi ai verii... E foarte bine-așa...


(traducere de Nina Cassian)