Tu care-alinți, fecioară,
Ușor un miel plăpând,
Și vezi lumini și pară
În ochii lui, pe rând,
Tu, oriunde te-ai duce,
Vrei glume-n calea ta,
Cucernică și dulce,
Amorosissima!

Cine ți-a frânt simțirea
Și lanțul feciorin?
De-ai fi iubit, iubirea
N-o căpătai din plin?
Tu taci – dar lacrimi poartă,
Curată, fața ta: –
De prea mult dor ești moartă,
Amorosissima?


Traducere Simion Dănilă