agonia armâneashti v3 |
Agonia - Workshopuri Artistitsi | Nomuri | Mission | Contactŭ | Ânyrâpsea-ti | ||||
Articolŭ Farâ Antritseari Eseu Multimedia Lucri tsi suntu mash ti membru Poezii Presâ | ||||||
|
||||||
agonia Texti Pripusi
■ Interzicerea expoziției organizate de Societatea Culturală Aromână
Romanian Spell-Checker Contactŭ |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2021-04-28 | [Aestu textŭ lipseashti s-hibâ dghivâsitŭ tu romana] | Ânyrâpsitŭ tu bibliotecâ di Maria Elena Chindea Cum coboram spre apa limpezita De soarele tot mai pieziș pe Prut, Am regăsit frunzarele mai rare Și liniștea poienii de demult. Lumina verii se lasă spre toamna, Lumina după-amiezii da-n amurg. Sta crângul verde și pătat de aur, Poiana se-ncheia cu umbre lungi. Pe țărmul dimpotrivă unde satul Alb prin livezi se odihnea și el, Sta pânza la ghilit pe prund întinsă. Când nori subțiri se-nvăpăiau pe cer. Nu se clintea o frunza în pădure, În sat nu se mișca un om. Cu roata molcum strălucind la soare, Bătea o moara apele domol. Pe firul apei se ducea o pluta, Pe apa cerului aluneca un nor: Era de-argint ca sunetul tăcerii Si-i tremura lumina peste tot. Stam jos la rădăcina unei salcii, În jurul meu priveliștile vechi. Priveam înmărmurit, cum într-o carte Copil privisem tara din povesti. Amurgul îmi intrase în poiana. Priveliștea, tot stand, mi s-a părut Ca-o fura-n zări un stol de rândunele Ce, tot mai mic, în ceruri se pierdu.
|
||||||||
Casa a Literaturiljei, a poeziljei shi a culturâljei. Ânyrâpsea sh-hârsea-ti di articoli, eseuri, prozâ, poezie clasicâ sh-antritseri (concursuri). | |||||||||
Nu ufilisits texti dit site fârâ s-nâ spunets.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politicâ di scuteari tu miydani sh-confidentsialitati