agonia armâneashti v3 |
Agonia - Workshopuri Artistitsi | Nomuri | Mission | Contactŭ | Ânyrâpsea-ti | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Articolŭ Farâ Antritseari Eseu Multimedia Lucri tsi suntu mash ti membru Poezii Presâ | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
![]()
agonia ![]()
■ Interzicerea expoziÈ›iei organizate de Societatea Culturală Aromână ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contactŭ |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2021-05-25 | [Aestu textŭ lipseashti s-hibâ dghivâsitŭ tu romana] | Ânyrâpsitŭ tu bibliotecâ di Maria Elena Chindea Părea că nu mai È™tiu că străbunii lor veniseră pe mare, că nu mai È™tiu ce este marea È™i ce sunt valurile. MetiÈ™i cu sânge de om alb i-au dispreÈ›uit, metiÈ™i cu sânge de piei roÈ™ii au fost duÈ™manii lor. MulÈ›i dintre ei n-au auzit niciodată cuvântul gaucho ori l-au auzit ca pe o insultă. Au învățat drumurile stelelor, obiceiurile vântului È™i ale păsării, profeÈ›iile norilor din Miazăzi È™i ale lunii cu cearcăn. Au fost păstori de turme pe tărâm de primejdii, îmblânzitorii de cai sălbatici, neîntrecuÈ›i în mânuirea lasoului È™i marcarea animalelor cu fierul înroÈ™it, uneori poteraÈ™i, alteori fugari. Câte unul, cu viers frumos, era cântăreÈ› doinaÈ™. Cânta fără grabă, fiindcă mai era mult până se crăpa de ziuă, È™i cu glas domol. Erau printre ei È™i vânători de tigri; cu braÈ›ul stâng înfășurat în poncho, înfigeau cu dreptul cuÈ›itul în vintrea animalului care se năpustea asupra lor. Aveau vorba tărăgănată. ÃŽÈ™i omorau timpul sorbind din ceaiul de mate È™i jucând cărÈ›i. Spre deosebire de alÈ›i țărani, erau hâtri. Erau răbdători, cuviincioÈ™i È™i săraci. Ospitalitatea era sărbătoarea lor. Câteodată, sâmbăta, își găseau sfârÈ™itul într-o încăierare la beÈ›ie. Mureau È™i omorau cu inocență. Nu erau evlavioÈ™i, în afară de cazul unei credinÈ›e care se dovedea a fi o superstiÈ›ie obscură, dar viaÈ›a grea îi învățase cultul curajului. Oamenii de la oraÈ™ le-au atribuit un dialect inventat È™i o poezie împănată de metafore rustice. Cu siguranță n-au fost aventurieri, dar turmele îi purtau departe, iar războaiele È™i mai departe. Au intrat în istorie printr-o mulÈ›ime de căpetenii. Au fost oamenii lui Lopez, Ramirez, Artigas, Quiroga, Bustos, Pedro Cambel, Rosas, Urquiza, ai lui Ricardo Lopez Jordan, care l-a ucis pe Urquiza, ai lui Penaloza ori Saravia. N-au murit pentru acel lucru abstract pe care-l numim patrie, ci pentru un stăpân întâmplător, purtaÈ›i de mânie ori atraÈ™i de primejdie. CenuÈ™a lor s-a risipit în cele patru vânturi, pe întreg continentul, în republici despre a căror istorie nu È™tiau nimic, pe câmpuri de bătaie azi faimoase. Hilario Ascasubi i-a zugrăvit în chip de cântăreÈ›i È™i luptători. Și-au trăit soarta ca într-un vis, fără să È™tie cine erau ori ce erau. Poate că la fel ni se întâmplă È™i nouă. traducere - Andrei Ionescu
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Casa a Literaturiljei, a poeziljei shi a culturâljei. Ânyrâpsea sh-hârsea-ti di articoli, eseuri, prozâ, poezie clasicâ sh-antritseri (concursuri). | ![]() | |||||||
![]() |
Nu ufilisits texti dit site fârâ s-nâ spunets.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politicâ di scuteari tu miydani sh-confidentsialitati