agonia
armâneashti

v3
 

Agonia - Workshopuri Artistitsi | Nomuri | Mission Contactŭ | Ânyrâpsea-ti
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articolŭ Farâ Antritseari Eseu Multimedia Lucri tsi suntu mash ti membru Poezii Presâ

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texti di idyiul autorŭ


Adutsearea pi armâneashti a alushtui textŭ
0

 Minduiarea a membrilor


print e-mail
Mutriri: 956 .



Tristia
poezii [ ]
Dimineața nimănui – Ed. Tineretului 1967

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
di [Ion_Caraion ]

2021-09-16  | [Aestu textŭ lipseashti s-hibâ dghivâsitŭ tu romana]    |  Ânyrâpsitŭ tu bibliotecâ di Maria Elena Chindea





Vin prea târziu bucuriile calde
ca, de pe mări, naufragiații uitați...
prietene, scrisorile noastre
se vor naște a doua oară în alți oameni,
în alte anotimpuri: otrăvuri
otrăvuri în alte solstiții –
la zenit și-n nadir
ca fuga apelor după uscat,
ca permanenta vocație de dragoste
(la zenit și-n nadir)
a frumuseții morții-n destrămare,
a pietrelor albind sub ochiul oceanului
la fel nereflectând niciodată
– sub albatroșii care dezmint pe Odiseu
– sub corăbiile înecând litoral degradat
– sub izvoarele pierite-n desfrâul pădurii.
Odihnitor, pretutindeni –
închide-te, inimă, cum
sufletul morților se-nneacă de somn.
Femeile orașului tânăr
s-au îmbătat, au cântat dezvelite
despre dragostea unui țărm ridicat
apele spun
spun păsările migratoare:
„am murit... am murit...”
Navigatorii duși la oracol
gleznele duse la umăr
aerul curgea cu rodul rărit
din nisip înspre fluviu
din zenit la nadir
și-și aruncau văzduhurile fruntea
despletită, pe fluviu: „am murit... am murit...”

Pretutindeni –
când vei simți că, din toate, numai cărțile
ți-au mai rămas credincioase;
că, de lângă peticele înduioșării picante,
la margini de sunet picate,
tu – pentru totdeauna – n-ai să mai bați
din nici o singurătate la geamuri,
să te gândești la frunzișurile roșii
ațâțate, ca șerpii, prin tine să ardă;
să te gândești la iepurii putreziți în artere...

închide-te, inimă-n tine
fără turn, fără semne,
– și tu, brad, crești în ochiul
amețit de inferne!
Tărâm nelumesc – pe cer arde
cu mare întuneric arde iubitul din turn.
Călătorii nu înțeleg, călătorii nu știu,
diminețile au trântit ușile,
luna se sparge de dig.
– Întoarce-te, iubitule, întoarce-te
la bal e târziu.
Pretutindeni – neliniștit,
ieși, sânge-n oblânc!
................................................................
.................................................................
Dar inima, ghem de oracole,
răsucită –
s-a-nchis mai adânc.



.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa a Literaturiljei, a poeziljei shi a culturâljei. Ânyrâpsea sh-hârsea-ti di articoli, eseuri, prozâ, poezie clasicâ sh-antritseri (concursuri). poezii
poezii
poezii  Caftâ Pi Net  Agonia - Workshopuri Artistitsi  

Nu ufilisits texti dit site fârâ s-nâ spunets.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politicâ di scuteari tu miydani sh-confidentsialitati

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!