Dă-mi ochii tăi...
Pe chipu-mi gârbov pune pupilele-ți senine,
Și-oi fi frumos aevea, transfigurat de tine.

Dă-mi ochii tăi...
Albastrul lor de mare și cer, în zeci de fețe,
Din lut banal creează eternă frumusețe.

Dă-mi ochii tăi...
Văpaia lor, menită să-nlănțuie, să ardă,
În orbitele mele surâde și dezmiardă.

Dă-mi ochii tăi...
Simțire egoistă în suflet voi purta,
Căci singur mă iubi-voi în adorarea ta!