Am obosit să mă nasc din idee,
Am obosit să nu mor -
Mi-am ales o frunză,
Iată din ea mă voi naște,
După chipul și asemănarea ei, ușor
Seva răcoroasă o să mă pătrunză
Și nervurile îmi vor fi fragede moaște;
De la ea o să învăț să tremur, să cresc,
Și de durere să mă fac strălucitoare;
Apoi să mă desprind de pe ram
Ca un cuvânt de pe buze.
În felul acela copilăresc
În care
Se moare
La frunze.