Cu ce curaj să mai desprind Ideea
din gândul meu răzleț și solitar,
cine poate spune mai mult și mai bine
decât inima, dragostea numai
ei îi aparține, ce violentă
rupere a zborului, ce bezmetică prăbușire,
ce sumbră depărtare e în ape, moartea pescărușului
în văzduh și numai strigătul străpungând
nisipul plajei fără nicio urmă.
Fugă de unghi răsturnat în zbor
aceleași stele se mută pe boltă fără
să-și însemne trecerea, fără nicio
altă mărturie decât veșnica lumină
inundându-ne cotropitor simțurile.