Eu sunt o locomotivă cu aburi
în urma căreia șinele se evaporă.

Eu sunt o pasăre care zboară
în urma căreia aerul se pietrifică.

Eu sunt un cuvânt care se rostește
lăsând în urma lui un trup.

Eu sunt timpul ce sare
dintr-un ceas care se cristalizează.
Eu sunt iarba
cocoșată de verde.

Eu sunt foamea alergând
înaintea unei burți.

Eu sunt cel care se naște
dintr-o mamă atât de adevărată

pe cât de neadevărat sunt.


* din volumul "Epica Magna", 1978