Vine-un diavol blând plângând pe lyră
O, literele cum mai țipă în cuvânt
E semn căruțe lungi de os se-nșiră
Prin coridoare vinete-n pământ

Peste canal nu auzi coliba măslinie
Vuiește? Strigă paznicul ceva!
Vine-un diavol blând, cu o făclie
Pe umeri îl urmează cineva

Copilul mut al văduvei ce așteaptă
În grădină de ce poartă alb veșmânt?
Și lampa neagră stinsă în mâna dreaptă
De ce o ține? N-auzi cine sânt

Bărbații înalți care-au trecut pe drum
Lovind cu pietre în porți?Cum nu te miră?
Odăile ți s-au umplut de fum
Și vine-un diavol blând plângând pe lyră.

Vine-un diavol blând plângând pe lyră
O, literele cum mai țipă în cuvânt
E semn căruțe lungi de os se-nșiră
Prin coridoare vinete-n pământ.