Dor... mi-e dor de glasul mamei
Și de toți ce-mi sunt departe,
Dor de plumb în piept mi-apasă
Când primesc de-acasă carte.

Toți îmi spun că-s bune toate
Dar eu știu că plicul minte
Dup-o lacrimă prelinsă
Peste bietele cuvinte.

Știu că maica e bătrână
Și-o să urce-n cer ca mâine,
Știu că doina nu mai sună
Și că Þara n-are pâine.

Dor... mi-e dor de maica-Þară,
Doine, fluvii, munți, fecioare;
Arză-l focul pă-l de bate
Omul cu înstrăinare!