Într-o zi cu ea s-a pomenit ...
Și-l găsi mai palid și mai grav
Apoi dînsul constată lucid
că nici ea n-arăta prea grozav.

Mîine, ea urma să plece iară.
Înspre Allegau sau înspre Tirol
Veselă era din cale-afară
Mai tîrziu, i-a spus că simte-un gol.

El o mîngîie atunci, tăcut.
„Plîngi?”, discret de tot a întrebat
Se gîndeau la anii ce-au trecut
Și, pe urmă, a fost ca altădat’ ...

Cînd a doua zi se deșteptară
mai străini erau decît oricînd
Mai schimbau o vorba într-o doară
și mințeau la fiece cuvînt.

Către seară a plecat, în fine.
Și-au făcut bezele, doar așa ...
Inimile lor zăceau pe șine
Trenul către Allegau le călca.