agonia
armâneashti

v3
 

Agonia - Workshopuri Artistitsi | Nomuri | Publitsitati Contactŭ | Ânyrâpsea-ti
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Poezii Lucri tsi suntu mash ti membru Prozâ Scenariu Eseu Presâ Articolŭ Farâ

Poezii Românesti - Romanian Poetry

poezii


 
Texti di idyiul autorŭ






Adutsearea pi armâneashti a alushtui textŭ
0

 Minduiarea a membrilor


print e-mail
Mutriri: 593 .



PICURARLU FAPTU ZMEU
prozâ [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
di [Armana ]

2011-10-06  |     | 




Pirmithlu dzâți că tu munțâl’i a noștri, - nâscânț dzâc că aestu lucru si-ari faptâ ninga balta dintrâ munțâl’i Vasilița (Avdhela), Zmoclu (Samarina) și Gramuste; alțâ că se-ari faptâ ninga balta di pri muntili Peristera (Bituli), - eara doi picurari fărtaț cari păștea oile deadun. Trițea banâ amirâreascâ pri dzeńili aiștor munț mușaț, că unâ lume-n-ntreagă-l’i zilipsea.
Unâ dzuâ, cându șidea teși sun aumbrata a faglui ațilui di-aclo, ți s-lâ veadâ ocl’il’i? Doi zmei, giońi și mușaț, se-avea acățată la gioc cu topile di neauă. Unlu băga seu tu topile di neauă țe-adra și-aruca cu nâse se-agudească pri-alantu cari dișcl’idea gura ș-li-ngl’ita; alantu băga sare tu topile a lui și le-aruca și nâs ațilui di-ntâńiu cari ș-nâs li-ngl’ita.
Se-alumtară ași di dimineața până cătră seară, cându zmeulu țe-avea îngl’itată topile cu sare, cripă diunăoară, iara alantu țe avea îngl’ițâtâ ațeale cu seu, nu pâțâ țiva.
Picurarl’i a noștri mutrea mași, di-aclo iu șidea, și aștipta s-veadă ca țe va s-cură după aestă.
Zmeulu cari armase yiu, se-apruche di-ațel mortul, l’i scoase dit cheptu inima ș-hicatile, li hipse tu ună sulă ș-li băgă si s-frigă. Dipreapoia acl’imă un di fărtațl’i picurari și-l’i dzâse:
Eu lipseaști s-mi duc niheamă, că am lucru până tu un loc; tine si stai auațe și s-ńi-avegl’i friptal’ilu, s-nu-l mâcă vârnă zlape. Ma mutrea ghine s-nu ti pingă picatlu si badz în gură vârnă cumătice, că diunăoară vai armâńi mortu tu loc. Si dzicândalui aesti, s-duse.
Picurarlu a nostru, puil’iu di aslan (leu) ți eara, șidzu cât șidzu di avigl’ie friptatl’ilu, ma tut șuțândalui sula, îl’i vińi ună ańiurizmă ahât gustoasă, că nu putu s-aravdâ și-și dzâsi:” Va s-mâc și eu ună bucată ńică- ńică di tot; nu vai mor tră ahântu lucru”. S-cum dzâsi, feați. Bâgă-n gurâ unâ cumâtici di inimâ și unâ di hicat și, fârâ s-li-ameasticâ, li-ngl’ițâ. Cându, țe si-aducheascâ? Canda-l’i se-apreasi cheptul di foc; sândzile l’i-alâga și-l’i clucutea pritu vini, canda âl’i hirbea la unâ pirâ neastimtâ; brațâli ahântu multu l’i si-nvârtușarâ, că zmuldzea din loc mușatili fidănji, canda eara hiri di prași; cu un zbor, aduchea ahântâ mari virtuti tu truplu a lui, că părea că easti ma multu di cât un om. Atumțea aduchi că aestâ ciudie u-avea faptâ mași friptal’ilu țe-avea mâcatâ, și dintr-aestâ, îngl’ițâ și bucata ți avea armasâ.
Dupâ țe-ngl’ițâ și-aestâ bucatâ, ahântâ multâ virtute băgă picurarlu a nostru, că nu lu încâpea loclu; bizbil’ile și șcarpile l’i si părea că suntu niște șomburi; chińil’i ațel’i cama analțîl’i ăl’i culca împade, canda s-agiuca cu surțeali, și cându imna s-cutrimbura și se-ahundusea loclu pri iu călca cu ciciorlu!
Trâș câtrâ searâ, multu amânat, s-turnă și zmeulu și-și câftă friptal’ilu, ma ș-picurarlu a nostru, cari avea di dauâ ori virtuti, di om și di zmeu - ditr-ațea că avea mâcatâ inima și hicateli a mortului, - lu acâță și pri aestu și-l vâtâmă. Ma napoi, lo calea câtrâ stane. Cându agiumsi aoa, află soțlu alantu cama ńiclu că muldzea oili; âl sculă di pri scâmniciu și-l’i lo loclu ca s-mulgâ nâs oili. Ma ți s-vedz? Nu apuca si stringâ dzeadzitli niheamâ și armânea cu udzârlie a oilor tu mânâ. Cându vidzu aestâ ciudie fărtată-su ațel cama ńiclu, l’i dzăsi:
Alasâ, tini fârtate, oili astâ searâ, că va li mulgu eu. Și s-bagâ napoi s-li mulgâ.
Tricurâ nâscânti dzâli di la aestâ, cându fârtatlu ațel marli acl’imă pri-ațel ńiclu și-l’i dzâsi:
O, lai fârtate! Duchescu că nu va s-pot si-bânedz cama multu cu tini. Nâscânti ori âńi yini un dor mari s-mi aruc tu baltâ. Ditr-ațea, ți fu scriatâ, si s-facâ: eu va s-mi aruc tu apâ ș-tini – cara s-țâ si facă dor s-mi vedz și si zburâm, l’ia fluiara aestâ și bati, și atumțea eu va s-es dit apâ ca s-nâ videm. Ma, pri caplu a tău și a tutulor di-acasâ, si nu aspuńi a vărnui, că - si știi că nu va mi vedz altâ oarâ.
Dzâsi și s-arcă diunâoarâ tu baltâ, și fârtatlu ațel ńiclu armasi singur.
Cându s-turna în hoară lu ântribarâ tuț, di tuti părțâli, ți-l’i pâțâ soțlu; ma a vârnui nu-l’i aspusi. Cama tru mardzini, ânduplicat di lăcrińile a mamăl’ei a fârtatlui u lo cu nâs tu munti și u adusi ningâ baltâ; ahurhi dipreapoia s-cântâ cu fluiara. Diunâoarâ s-mintirâ apili și ditru nolgiclu a baltâl’iei iși fârtatlu ațel marli cari, cându și vidzu mă-sa, l’i dzâsi ațilui ńiclui:
Nu ti țânuși di zbor; si știi că di- aua ș-nâinti nu va mi vedz.

Zmeulu, că ași va-l’i dzâțem, eara isusit în hoarâ cu unâ featâ, sorâ di noauâ fraț. Cându avdzârâ aești că gionili s-feați zmeu, ică stihiu, u adusirâ feata și u isusirâ cu un altu.
Eara dzua di numtâ. Trâș atumțea cându giuca feata-n caplu a corlui, diunâoarâ zmeulu aripidineadzâ ca sfulgul, câvalâ pri un nior, di pri muntili iu eara, Zmolcul, i Peristera, u l’ia feata ș-u aduți la pâlatea a lui dit baltâ.
Frațl’i a featil’iei niputândalui se-aravdâ unâ ahântâ mari arșini, s-alinarâ pri munti și ahurhirâ s-facâ un avlachiu, ca si seacâ balta și s-batâ cu zmeulu și si-l’i l’ia feata. Ma-ncot. Cât lucra dzua tutâ noauăl’i fraț, nuaptea zmeulu u umplea cu unâ mânâ. Ași azâ, ași mâni, pânâ cându zmeulu si năiri unâ-oarâ și-l’i dzâsi a featil’ei:
Avdzâ, lea tini, cavai di frațl’i a tăi cara s-es nafoarâ; vârnu nu va-l’i armânâ yiu.
Feata, cu zbor dulți, l’i dzâsi:
Câțe s-l’i vațăńi? Astupă-lâ cama ghini avlachilu cu vârnâ șcarpâ și și-s ducâ unâ oarâ. Și ași feați zmeulu; dizlichi unâ șcarpâ dintru coasta a muntilui și u arucâ, aua iu u vedz; iara frațl’i a featil’iei, vidzândalui că cu zmeil’i nu se alumtâ, dipusirâ în hoarâ-lâ. Picurarlu faptu zmeu ș-pânâ în dzua di asândzâ easti-l tu balta iu s-bâgă.

.  | index











 
shim Casa a Literaturiljei, a poeziljei shi a culturâljei. Ânyrâpsea sh-hârsea-ti di articoli, eseuri, prozâ, poezie clasicâ sh-antritseri (concursuri). shim
shim
poezii  Caftâ Pi Net  Agonia - Workshopuri Artistitsi  

Nu ufilisits texti dit site fârâ s-nâ spunets.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politicâ di scuteari tu miydani sh-confidentsialitati

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!