agonia
armâneashti

v3
 

Agonia - Workshopuri Artistitsi | Nomuri | Publitsitati Contactŭ | Ânyrâpsea-ti
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Poezii Lucri tsi suntu mash ti membru Prozâ Scenariu Eseu Presâ Articolŭ Farâ

Poezii Românesti - Romanian Poetry

poezii


 
Texti di idyiul autorŭ






Adutsearea pi armâneashti a alushtui textŭ
0

 Minduiarea a membrilor


print e-mail
Mutriri: 1134 .



NICOLAE BATZARIA
prozâ [ ]
di Andon Kristo

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
di [Armana ]

2011-12-22  |     | 



NICOLAE BATZARIA (1874 –20.11- 1953 )


Nicolae Batzaria easti fârâ di altâ nai ma marli scriitor umoristu armân, niagârshitlu shicâgi, a curi pârâvuli s-arâspândirâ tu armânami nica di chirolu cât autorlu bâna shi sh-u pâstrarâ antragâ nustimatda pânâ tu dzâlili di azâ. Nicolae Batzaria, s-amintâ Crushuva tu anlu 1874 (20 di brumar). Anvitsâ prota la shcola româneascâ dit câsibâ sh-dapoea la litseul românescu di Bituli. Sâ scriirâ la facultâtsi di Literi sh-Dreptu Bucureshti, ama alâsâ anvetslu câ nu avea cu tsi s-bâneazdâ. Ahurhi lucrlu di tinir: fu director sh-profesor la shcoala româneascâ di Crushuva, profesor la litseulu românescu di Ianina, la litseulu românescu di Bituli sh-inspector shcolar ti vilaetili, tsi eara atumtsea sum turtsâ. Di nispetea câ eara un bun politican sh-u shtea ghini limba ânturtseascâ agiumsi senator di Istambul tu anlu 1908 shi ministru a lucrâlor publitsi tu anlu 1912 tu guvernul a Gionilor Turtsâ. Tu anlu 1913, simnâ di partea a chivernisi ânturtseascâ Tratatul di Irinii di Londra. Dupu prota alumtâ mondialâ easti dus s-bâneadzâ tu Romanii iu u-mbrâtsatâ cariera di publicistu shi scriitor.
Nâs bâgâ thimel’i la multi revisti s-gazeti armâneshti shi colaborâ sh-la multi alti. Scoasi Sârunâ prota gazetâ armâneascâ “Deshteptarea” tu anlu 1908. Publicâ avdzâtili “Paravuli” prota tu revistili a chirolui. Tachi Papahagi âl’i scoasi “Pârâvuliili” tu volum tu 1935, tu colectsia “Biblioteca Natsionalâ a Aromânilor”, tsi nâs u ndridzea, dupâ tsi tut el avea tipusitâ nâscânti di aesti pârâvuli nica dit 1922 tu cunuscuta a lui “Antologhia Armâneascâ”.
Ama tsi suntu aesti “Pârâvuli”? Nâscânti isturii shcurti ti arâdeari, scriirati tu stihuri, cai primitusescu cu mari hazi fapti dit bana a armânjilor di vâr chiro sh-tu cai autorlu sh-arâdi di cusururli a armânjilor: alâvdari, shcl’inciami, pirifanie multâ, glârimi, sh-alti ahtari. Di altâ parti ama, avem sh-altâ soi di pârâvulii, tu cai humoristul a nostru scoati tu migdani yitsrâl’ia a armânlui andicrâ atseli cu cai bânedzâ deadun: arbineshi, turtsâ, ghiftsâ, grets, vâryari, sha.Nu suntu alâsati nânaparti nitsi cu nâscânti di hulii a lor, nâscântsâ preftsâ nu para tinjisits sh-multsâ, multsâ altsâ. Cum shicâili suntu multu pi chefea a armânjilor, pârâvuliili al Batzaria cunuscurâ unâ mari arâspândeari tu comunitâtsli armâneshti, iu urdinarâ ma mult pi cali oralâ, câtse mash putsân chiro armânil’i puturâ s-anveatsâ la shcolâ ti scriitorl’i a lor. Nicolae Batzaria scriirâ sh-prozâ, ma mult pi româneashti, ama sh-pi armâneashti: schitsi, isturii tsi armasirâ arâspânditi tu gazetili româneshti tsi li cumândusi, icâ la cai scriirâ. Ari scriiratâ sh-literaturâ ti ficiurits sh-cumândusi revistili româneshti “Dimineatsa copiilor”, sh- “Universul copiilor” iu simnâ cu pseudonimlu Mos Nae sh-cu pesudonimi cum Ali Baba, Dinu Pivnicieru, N. Macedoneanu. Easti pârintili a personajlui Haplea, soie bunâ cu Pacala, ica Nastradin Hogea. Prozâ shcurtâ, isturiili ica romanili scriirati pi româneashti suntu interesanti maxus trâ lumea sh-bana balcanicâ tsi li pictureashti cu mari mâsturlâchi. Nai ma cunuscuta sh-vruta opera al Nicolae Batzaria armân “Pârâvuliili” iu iasi nai ma ghini tu migdani harea a lui di scriitor sh-cu cai amintâ un loc di mari tinjie tu literatura armâneascâ. Prota versiuni pi româneashti a “Pârâvuliilor” u deadi Hristu Candroveanu tu antologhia “Un veac de poezie aromânâ” tsi ishi Bucureshti tu anlu 1985.
La putsân chiro dupâ tsi comunishtil’i u loarâ puterea tu Românie, Nicolae Batzaria fu ancl’is ca eara contra a lor. Muri tu ahapsi tu 20 di brumar 1953, dupu unâ banâ di lucru nicurmat sh-di alâgari prit tutâ Peninsula Balcanicâ ti fara armâneascâ.
Tu anlu 1971 ishi Bucureshti un dhiscu cu poezii armâneashti, pi cai Matilda Caragiu Mariotseanu +, azâ academicienâ, u spuni pârâvulia “Nu s-arâdi armânlu”. Editura “Cartea Aromânâ” u dishchl’isi seria a tipuserlor a l’ei tu anlu 1989 cu unâ reeditari a “Pârâvuliilor” al Nicolae Batzaria, ca unâ pricunushteari a popularitatil’ei a aishtor.
Tu anlu 2003, ishi Bucuresht un CD pi cai actorlu sh-reghizorlu Toma Eanache spuni cu mari hazi nai ma cunuscutili di aesti pârâvulii.
Multu bun cunuscâtor a limbâl’ei armâneascâ sh-a suflitlui armânescu, Nicolae Batzaria yilipseashti lumea armâneascâ antreagâ, fârâ sâ-l’i ascapâ tsiva dit pezâ, arâslu shi shicâili a l’ei. Ashi cum scriirâ Nick Balamaci pi frândza di internet iu zburâshti ti Nicolae Batzaia: “Unâ culturâ tsi nu poati sâ s-alâxeascâ, nu poati s-armânâ tu banâ tu aestâ lumi ayunisitâ. Nicolae Batzaria easti un scriitor cai featsi pidimo s-u ascapâ di la chireari veacl’ia a noastrâ adeti adrânda shicai cu ea”.
Vram s-avdizem câ opera al Nicolae Batzaria, cu mushuteatsa, cu limba curatâ armâneascâ, cu stilul a lui ecselent, easti unâ shcolâ mari ti tinirji scriitor shi poets armânj.
Andon Kristo

.  | index











 
shim Casa a Literaturiljei, a poeziljei shi a culturâljei. Ânyrâpsea sh-hârsea-ti di articoli, eseuri, prozâ, poezie clasicâ sh-antritseri (concursuri). shim
shim
poezii  Caftâ Pi Net  Agonia - Workshopuri Artistitsi  

Nu ufilisits texti dit site fârâ s-nâ spunets.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politicâ di scuteari tu miydani sh-confidentsialitati

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!