agonia armâneashti v3 |
Agonia - Workshopuri Artistitsi | Nomuri | Mission | Contactŭ | Ânyrâpsea-ti | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Articolŭ Farâ Antritseari Eseu Multimedia Lucri tsi suntu mash ti membru Poezii Presâ | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
![]()
agonia ![]()
■ Interzicerea expoziÈ›iei organizate de Societatea Culturală Aromână ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contactŭ |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2008-06-09 | [Aestu textŭ lipseashti s-hibâ dghivâsitŭ tu romana] | Ânyrâpsitŭ tu bibliotecâ di Emil Iliescu Valurile -fragment- Soarele se afla în plină amiază. Nu mai era doar pe jumătate zărit, doar bănuit din străluciri abia cutezate, ca È™i cum o fată culcată pe o saltea de valuri È™i-ar fi împovărat fruntea cu nestemate rotunde ca picătura de apă, care aruncă săgeÈ›i de lumină opalină fulgerând în văzduhul tremurat, ca scânteierea unei lame de cuÈ›it. Lumina soarelui era acum neândoielnică È™i neânduplecată. Cădea asupra nisipului aspru, È™i stâncile se făceau cuptoare încinse; cerceta fiecare ochi de apă, descoperind plevuÈ™ca ascunsă printre crăpături, aducând la iveală câte o roată ruginită, câte un os albit, sau câte o gheată fără È™ireturi, neagră ca fierul, înfiptă în nisip. Dădea fiecărui lucru măsura lui cuvenită de culori; dunelor de nisip licăriri nenumărate, buruienilor de pe țărm verdele lucitor; sau cădea asupra aridelor pustietăți ale deÈ™ertului, care ici se întindeau în brazde săpate de vântul biciuitor, colo stăteau îngrămădite în gorgane singuratice, iar mai încolo erau presărate cu arbori de junglă piperniciÈ›i, de un verde închis. Soarele lumina moscheile poleite cu aur neted, lumina casele meridionale, albe È™i trandafirii, clădite parcă din cărÈ›i de joc, lumina femeile cu sânii căzuÈ›i È™i cu părul alb care, îngenuncheate pe malul râului, băteau de pietre rufele încreÈ›ite. Vapoare care înaintau în mare, despicând cu zgomot valurile, erau cuprinse în lumina uniformă a soarelui aÈ›intită asupra lor; razele cădeau, prin baldachine galbene, asupra pasagerilor care moțăiau sau se plimbau pe punte, cu mâna streaÈ™ină la ochi, să vadă uscatul după ce, zile în È™ir, comprimându-i în adâncul lui uleios È™i zvâcnitor, vaporul îi purtase monoton pe ape. Soarele se revărsa peste culmile dese ale sudului È™i își arunca strălucirea asupra unor albii adânci È™i pietroase cu ape, atât de sărace pe sub podurile suspendate, încât femeile, îngenuncheate pe bolovanii fierbinÈ›i, abia aveau în ce să-È™i înmoaie rufele; catâri slăbănogi, cu desagi aruncaÈ›i pe spinările înguste, își căutau cu grijă calea printre pietrele cenuÈ™ii care se ciocneau unele de altele. ÃŽn căldura de amiază, munÈ›ii păreau cenuÈ™ii, parcă ar fi rămas aÈ™a, sparÈ›i È™i arÈ™i, după o explozie. Dar spre nord, sub ceruri mai înnourate È™i mai ploioase, munÈ›ii erau ca niÈ™te lespezi netede, tăiate cu fierăstrăul, purtând în ele o lumină ca È™i cum în adâncul lor un paznic ar fi trecut dintr-o grotă în alta ducând o lampă verzuie. Soarele, printr-o pulbere albastră-cenuÈ™ie, se revărsa asupra câmpiei, luminând mlaÈ™tini È™i iazuri, un pescăruÈ™ alb oprit pe un par, zborul lent al umbrelor deasupra pădurilor cu coroana teÈ™ită, a lanurilor de grâu tânăr È™i a fâneÈ›elor unduitoare. Bătea în zidul livezii, È™i toate asperitățile cărămizilor erau stropite cu punctiÈ™oare aprinse, argintii È™i purpurii, care păreau a le face plăcute la atingere, dar gata, odată atinse, să se dizolve într-o pulbere incandescentă. Coacăzele se prelingeau pe zid, în valuri È™i în cascade stacojii, lăcuite; prunele se împlineau sub frunze, È™i toate firele de iarbă erau topite într-o singură undă curgătoare de vâlvătaie verde. Umbrele copacilor erau ca iazuri adânci la picioarele lor. Lumina care îi inunda confunda toate frunzele într-o singură masă verde. Păsările cântau imnuri pătimaÈ™e adresate unui singur auz, apoi se opreau dintr-o dată. Exuberante, ciripeau ducând câte un pai mărunÈ›el sau câte o rămurică sus, în crengile noduroase din vârful copacilor. ÃŽmpodobite cu aur È™i purpură, se aÈ™ezau prin grădină, unde glicina curgea în valuri aurii È™i liliachii, fiindcă la ceasul acela de amiază, grădina era toată o bogăție de flori; până È™i bolÈ›ile de sub flori È™i frunze se luminau în verde, purpuriu sau roÈ™u ca rugina, când soarele străbătea până la ele, trecând printr-o petală roÈ™ie, sau printr-alta lată È™i galbenă, sau când îi stătea în cale câte o tulpină verde, groasă È™i È›epoasă. Soarele cădea drept pe casă, făcând să lucească pereÈ›ii albi între ferestrele întunecate. Geamurile, acoperite cu o reÈ›ea groasă de crengi groase, È›ineau în ele cercuri de umbră de nepătruns. Unghiuri tăioase de lumină se aÈ™ezaseră pe pervazul ferestrei È™i scoteau la iveală, în camere, farfurii cu margini albastre, ceÈ™ti cu mânere rotunjite, un castron masiv, desenul complicat de pe covor È™i scrinurile È™i bibliotecile cu nesfârÈ™itele lor unghere È™i înÈ™iruiri. Dincolo de îngrămădeala lor se întindea o zonă de întuneric, unde se mai afla poate câte o formă care să fie slobozită de umbrele ei sau câte un adânc de beznă mai deasă. Valurile se spărgeau pe țărm È™i, într-un ritm vioi, își răsfirau apele pe maluri. Veneau repede, unul în urma altuia, È™i se izbeau de țărm; iar spuma lor se arunca îndărăt, tot mai repede. Valurile ascundeau în ele genuni intens albastre; doar deasupra se întindea un desen È›intuit cu lumini de diamant, pe crestele lor care tresăreau unduit, ca muÈ™chii pe spinarea unor cai voinici, porniÈ›i în goană. Valurile se izbeau de țărm; se retrăgeau, apoi din nou se izbeau de țărm, bubuind ca È™i cum o sălbăticiune uriașă ar fi bătut din picior.
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Casa a Literaturiljei, a poeziljei shi a culturâljei. Ânyrâpsea sh-hârsea-ti di articoli, eseuri, prozâ, poezie clasicâ sh-antritseri (concursuri). | ![]() | |||||||
![]() |
Nu ufilisits texti dit site fârâ s-nâ spunets.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politicâ di scuteari tu miydani sh-confidentsialitati