agonia
armâneashti

v3
 

Agonia - Workshopuri Artistitsi | Nomuri | Publitsitati Contactŭ | Ânyrâpsea-ti
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Poezii Lucri tsi suntu mash ti membru Prozâ Scenariu Eseu Presâ Articolŭ Farâ

Poezii Românesti - Romanian Poetry

poezii


 

Texti di idyiul autorŭ




Adutsearea pi armâneashti a alushtui textŭ
0

 Minduiarea a membrilor


print e-mail
Mutriri: 2133 .



Yramustea sh Tuduradzlji, di Santa al Culaki al Todi
articolŭ [ Carti ]
CAPLU I DI IU S’TRAGU NUMA DI TUDURADZ SH SOIA A LOR

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
di [Marius Marian Solea ]

2011-09-26  |     | 



Istoriclu a Tuduradzlor

Tuduradzlji eara nauã frats sh tuts bãna Yramustea. Di atselji nauã frats nai ma marli di elji avea numa Todi. Aeshtsã nauã frats armasirã oarfãnj di dolji pãrintsã, shi ma marli ficior avea numa Todi. Ashi lã dzãsirã deapoa cu numa di Tuduradz, dupu numa al Todi.
Dupu aspãrdzearea ali Gramusti aeshtsã frats s’arãspãndirã idyealui cum armãnamea di tutã Makidunia. Ti doi frats, di soia a Tuduradzlor nu sã shtii tsiva, desi chirurã desi ãlj loarã turtsãlji-arbineshi.
Pi la unã njilji sh tsiva cãndu s’arsi diznou Yramustea2 shi s’dipisi cu ea Tuduradzlji s’trapsirã tu cãsãbãlu Scopia, capitala ali Ripublica Makedonia di azã. Aclo chirurã multsã armãnji tu Yramustea tsi u’apreasirã sh nu armasi tsiva di ea. Sculiili di anvãrliga furã shi eali asparti.
Shana, feata al Hagi Steryiu celnic mari aclo sh’deadi bana cã nu vru ta s’da tu mãna a musulmanjilor. Sh ti sibetea ali Shanã ahurhi polimlu, cã vrea ta s’lja Shana3. Ali Pasha cãftã feata ti haremlu a lui.
Armãnjlji s’bãturã, avurã polim vãrnã 30 di anj ama cãndu cãftarã Shana, Hagiu Steryiu sh armãnjlji nu vrea s’da feata sh ahurhirã marli polim cu Ali dupu multsã anj di niachicãseari. Armãnjilji kirurã polimlu, chirurã Shana ama sh Yramustea. Ashi s’arãspãndirã armãnjlji tu Makidunii.
Tu atsel chiro, spunea paplu Todi (foto 2), Yramustea avea cama di 10.000 di armãnj, altsã dzãtsea cã avea 20.000 di armãnj. Armãnjlji yrãmusteanj kirurã multsã oaminj, pãradz sh tutiputã tu polimlu cu ardirea a Gramustiljei. Lã loarã turtsãlji tutiputa sh pãradzlji. Armãnamea dit veaclja Makidunie tricu deapoa dupu ardirea a Gramustiljei tu cãsãbadzlji Velis, Scopia, Bitoli, Cumanova, Coceani, Shtip sh horli di anvãrliga:
2. Horli armãneshtsã di vãr kiro sh di azã dit Republica Makidunia
Hoara cãrunã taifa asimilari
Zletova 1 1 -
Ratovitsa 3 8 +
Probishtip 2 5 +
Bucishti 2 7Ro -
Pishitsa 6 15Ro +
Hrupishti 4 12Ro -
Lepopeltsi 3 8 -
Vrbitsa 2 3Ro -
Sokolartsi 3 7Ro -
Spanciuva - -Ro -
Banja 5 9Ro -
Trakana - -Ro -
Koceani 30 120Ro +
Stibanja 3 8Ro -
Iakimuva I I -
Vinitsa 15 40Ro -
Beruva 2 2 +
Morodvis - -Ro -
Vidovishti 6 15 -
Terantsi 2 4Ro -
Arghilitsa 3 4 +
Tãrvuljuva 5 12 + 19
Radanja 15 40 +
Karaorman (caracoteanjlji) 15 40 +
Cardklia 7 30 +
Lipovdol - - -
Shashavarlia - - -
Shtip cca.3 500 +
Sofilari 4 7 +
Drava 17 65 +
Seltsi 2 3 +
Stepantsi - - -
Sogurlu 2 5 +
Damian 2 5 +
Radovishti (dada avea unã cusurinã) 8 40 +
Strumitsa 2 3 +
Treili Shoputi 20 70 +
Sushuva (Vlaheanjlji, bãneadzã socãrlji al pap Vanghiu) 6 15 +
Stimmeltsi - - -
Krividol (Gontseanjlji) 6 18 +
Sarciuva - - -
Varsacuva 8 18 +
Mustafina 9 18 +
Argelia 10 20 +
Anzabeguva 2 4 +
Dilisintsi (paplu santa shidea aclo) 5 10 +
Dubrushana - - -
Agibegu - - -
Cheoseleri 16 36 +
Durfuli 10 15 +
Lozuva 10 15 +
Veles cca. 1000 +
Dolian - - -
Teuva - - -
Bogomila 3 7 +
Omoranja - - - 20
Stepantsi - - -
Ubuva (Yioryitsa cari cãntã bãna aoa) - - -
Sheuve - - -
Kuria - - -
Negotina 2 5 +
Kavadartsi 3 8 +
Prilep 10 30 +
Crushuva cca. 2500 +
Bituli cca. 3000 +
Nijopuli 20 30 +
Magaruva 7 20 +
Muluvishti 15 50 +
Gopesh 3 4 +
Resen 3 5 +
Iankovets 5 7 +
Ohrida 20 70 +
Struga 15 50 +
Beala Sus 2 5 +
Vishni 1 2 +
Beala Jos 3 7 +
Kicevo 10 15 +
Gostivar 1 1 +
Tetuva 1 6 +
Skopia cca. 7000 +
Kumanuva 8 30 +
Dubrushana 5 12 +
Studen Bara - - -
Makresh 2 5 -
Strezovtsi 3 10 -
Konjuh - - -
Topolovichi - - -
Kriv Palanga - - +
Shtalkuvitsa - - -
Niviceani - - -
Ghevgheli cca. 100 + 21
Uma veara 15 +
Penush - - -
Toplichi - - -
Svet Nikola 10 30 +
Mezdra - - -
Lakintsi - - -
Tsrkino - - -
Baltalia 5 12 +
Doleani 6 15 +
Labunishta - - +
Trstenik - - -
Birina - - -
Kajani - - -
Horli di vearã
Punikva cca. 200
Curmia 40
Leopean 70
Calinlji 600
Kitka picurarlji
Matecea 30
Mokra 200
Golak 70
Peshuve 15
Ciupleani 15
Farutsa 25
Grajden 30
Balasitsa 20
Rojuf 20
Kaimakcelan 40
Piristerra 200
Vacufi 50
Gherman Bare 15
Crushuveanjilji suntu moscopoleanj. Cã dit zãmani, featsirã iara aveari sh tu soni li ancupãrarã sh ciuflikili a 22 turtsãlor. La 1903 ahurhirã armãnjlji di aoatsi ta sh caftã independentsa, cu eroulu Pitu Guli, sh featsirã independentsa di Crushuva iu lj-avinarã turtsãlji. Dupu doauã stãmãnj turtsãlji vinirã iara cu ashkerea sh atumtsea acãtsarã doauã pusii (fronturi) sh chirurã polimlu cu turtsãlji. Vãryarlu capidanu, Apostol, acãtsã partea dit ascãpitatã a deapoa cãtã tu datã la Cheatra a Ursãljei eara Pitu Guli cu armãnjlji. Capidanlu Apostol lj-alãsã turtsãlji s’intrã Crushuva.
Di la pãpãnjilji a noshtsã shtiu atsea tsi spunea cã s’aleapsi ta s’tsãnã polimlu Crushuva cãtse aclo armãnjilji dupu ardirea a Gramustiljei avea agiumtã ta s’aibã naima marea puteari.
Vãryarlji u dutsea buna cu armãnjilji ca crishtinj tu alumta cu turtsãlji ama ascumta minduia ta sã u kearã putearea a armãnjilor shi sã u alikeascã Makidunia di Vãryãria.
Tut elj pãpãnjilji spunea cã nica di atumtsealui armãnjilji minduia ti unã Makidunie cu multi minoritãts cata cum easti tora Elvetsia sh cum minduia shi u ari spusã tu carti Constantin Papanace.
La 1905 turtsãlji deadirã Eradelu ti Armãnj. S’mindueashti cã ti polimlu di la 1913 ditu Balcani di ãlj avinarã turtsãlji, furnjia fu Revolutsia (Cumitia) di Crushuva, ashi spunea aushlji.

Soia di partea ali Dada Kiratsa al Nata al Gicu al Iancul al Pãshe
Soia ali Dadã a mea, Kiratsa easti di la Pãshadzlji. Lã dzãtsi ashi cã tu chirolu a turtsãlor tu vãrã hoarã icã tu muntsã 30 nu putea s’bãneadzã di turtsã, elj adra tsi vrea, tsi lã ticnea atsea adra. Bãna multu greu tu atsel kiro armãnjlji. Sh atumtsea apufusirã armãnjlji tsi bãna aclo, s’ducã vãrã di elji la Pãshe sã spunã cã tsi lã adarã turtsãlji. Aclo vrea ta s’ducã un cama inimos cari shtea s’azburascã ghini anturtseashti shi s’aibã multã vidzutã shi sh-da giuiapi bunã.
Nata dusi la Pãshe spusi ponlu tsi lu’avea armãnjilji, shidzu dauã dzãli la pahse pãnã-lj vini arada, cã nu lu’alãsa s’intrã sh dupu moabetea cu Pashelu aestu lj-deadi unã carti nyrãpsitã tu cari spunea ta s’nu’lji cãrteascã turtsãlji pi armãnj, s’lj-alasã arihati. Turtsãlji deapoa lj-alãsarã arãhati armãnjilji dupu tsi Nata dusi la Pãshelu cari lo aestã apofasi ti armãnj. Shi ashi-lji dzãsirã deapoa cu numa Pãshelu, di aclo armasi shi numa di Pãshadz ti tutã soia a lor dit Makidunie.
Pãrintsãlji ali dada-a mea, Kiratsa suntu: Nata al Gicu al Pãshe sh mãsa eara cu numa Maria al Culachi al Gãlãngi tsi avea zãnatea di yunucear. Pãrintsãlji al Culaki al Gãlãngi eara gunushari (spoitori). Gãlãngi, avea sh altsã ficiori, un farmacistu sh un yeatru. Culaki lu’deadirã di fumealj cã avea multsã ficiori. Atsel tsi-lu lo di fumealj nu shtiu cum lj-iu numa ma eara multu avutu sh nu avea fumealj shi lu lo Culaki di suflitu cã eara multu itru shi u dusi avearea ninti. Elj eara crushuveanj.
Fãlcarea a Pãsheadzlor suntu vãrã 20 di casi.
Paplu Nata avea patru feati: Yiana, Kiratsa, Tana, Shunda sh doi ficiori: Halciu sh Yioryi.
I. Yiana eara mãrtatã la Naca ali Bufi. Naca eara multu ambar shi eara mari gãidãgi, cãnta multu ghini cu gaida, muri tu ilichia di 40 di anj di cãni turbatu. Fumealj avu trei feati sh un ficior: Sulta, Musha, Costa sh Sia.
Sulta mãrtatã la Miha al Shuca al Pala, director tu chirolu a comunishtilor avu doauã feati mãrtati pi armãnji sh un ficior tsi lo vãryarã. Musha easti mãrtatã la Teya al Dodu, bãneadzã Banja, tu Ripublica Makedonia di azã, ari doi ficiori, profesori di istorii. Costa ari un ficior sh doauã feati, bãna Scopje. Sia easti mãrtatã pi Mita al Teya al Pirifan ari unã featã sh doi fciori, bãneadzã Sãn Nicola.
II. KIRATSA, mãrtatã la Culaki al Todi, ari fumealji un ficior Santa, sh dauã feati: Tana, shi Lena. Santa ari taifã unã featã sh doi ficiori (foto 7): Kiratsa, Nicoale shi Ionel sh tsintsi nipots shi daua paranipoati. Kiratsa mãrtatã cu Mita al Tasha al Caranicu ari unã featã, Aurelia profesoarã di limbi xeani sh cãntãtoari mãrtatã cu Yioryi al Mihale shi elji au fumealj dauã feati, marea featã ari numa Yianula sh alantã featã Kira. Nicu ari nveastã Kiratsa, profesoarã di biologie, di la Nachi al Halcea al Vrishcu sh ari fumealj un ficior Mihali, economistu, tsi trãdzea corlu la Pareia „Pilisterlu”. Nicu shi Kiratsa au sh unã featã Maria, tsi easti cãnãscutã sh cu numa Marusha, in-structor tu pareia „Pilisterlu” sh easti mãrtatã pi Nicu al Vranã. Nicu al Santa al Todi cãntã tu Pareia „Boatsea a Pindului” di Bucureshti. Ionel, ansurat cu Kiratsa al Vanghiu al Coli al Ciungu, au fumealje, un ficior, Santa di 26 di anj, economistu, sh unã featã, Yianula, di 23 di anj, cãntãtoari tu Pariea „Pilisterlu”. Tana ari doi ficiori: Mita sh Nicu. Mita easti ansurat cu Lena al Mihali al Dima al Gogu au taifã un ficior Mihali economistu sh pãrãstistor tu „Pilisterlu” sh yiurtiili armãneshtsã shi unã featã Gina, studentã. Nicu, ansurat cu Antoanela al Unci al Culaki al Unci, au taifã unã featã cu numa Tana. Lena ari unã featã Sia sh doi ficiori: Nelu (Oani) shi Costa. Sia easti mãrtatã la Yioryi al Perdica, au taifã dauã feati: Angela sh Simona. Angela easti isusitã pi romãn. Nelu (Oani), inginer mecanic, easti ansurat cu Lena al Teya al Coli al Ljepur, au fumealj un ficior Teyu sh unã featã Sorina, dolji studentsã sh minats tu lucãrlu armãnescu, tu Pareia „Pilisterlu” sh piesili di teatru a regizorlui Toma Enache. Costa easti ansurat cu Ayora sh au taifã dauã feati: Lena sh Maria.
III. TANA easti mãrtatã cu Teya al Culachi al Yiuryits. Eara multu avuts shi Teya fu vãtãmat cu tufechea di un protu cusurinu la 36 di anji, tu anlu 1942 di Gogu al Arapci. Fumealja a lor: Ayora, Vasili, Culaki, Yioryi, Santa sh Kiratsa. 32
Ayora mãrtatã pi Coli al Goga al Caranicu di Dubrushana, ari unã featã sh un fcior. Ficiorlu ari fabricã di lapti Dubrushana, tsãni vãryarã. Feata mãrtatã pi vãryar easti directoari econo-mistã. Vasili bãneadzã Velis, ansurat cu feata al Naca al Cipu (nunlu a meu cari mi pãtidzã), ari doi ficiori, loarã nveasti vãryari. Yioryi fu ansurat sh avu nveasta di la Dzurdzu, tora nu bãneadzã. Ari featã mãrtatã cu Zica al Hali di Vãrbitsã, ficiorlji loarã vãryari. Culaki tsãni armãnã, ari doi ficiori loarã armãni sh ari patru nipots. Santa easti ansurat cu feata al Naca al Papacu al Shapcã di hoara Bucishti shi ari unã featã sh un ficior. Feata easti mãrtatã pi preftul Sashu al Yierãndã, au fumelj doi ficiori. Ficiorlu easti ansurat cu unã armãnã. Kiratsa mãrtatã la Mita al Yioryi al Shundicã ari un ficior sh unã featã, loarã vãryari.
IV. HALCEA nicuchira easti di la Papuli, au fumelj: doi ficiori sh unã featã. Stoiani easti ansurat cu vãryarã, Marica mãrtatã pi vãryar, Costa easti ansurat cu armãnã. Stoiani, Cos-ta, Marica.
V. SHUNDA mãrtatã la Teya al Pirifan, ari trei fumelji: un ficior sh doauã feati, nu shtim cum suntu ãndreptsã. Ficiorlu, Feata sh Feata.
VI. YIORYI al Nata al Djiku al Iancu al Pãshe. Easti ansurat ama nu shtim ti nicukirã a curi easti. Ari fumealji: Chiratsa, Lena, Santa shi Zochi.
Chiratsa easti mãrtatã la Mina al Dodu, easti juristã. Mina easti inginer agricol. Bãneadzã Shtip, fumealji au doi ficiori studentsã. Lena easti mãrtatã pi Gheicu, ari fumealji unã featã sh un ficior, tsi easti functsionar sh bãneadzã Sãn Nicola. Feata; Ficiorlu. Santa al Djika easti ansuratu cu Maria al Mita a Vlahanjilor, redactor tu emisiunea armãneascã di Radio la TV Makedonia, ari unã featã Elena, cãntãtoari shi un ficior Yioryi. Zochi al Djika lucreadzã, nu easti ansuratu.

.  | index










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa a Literaturiljei, a poeziljei shi a culturâljei. Ânyrâpsea sh-hârsea-ti di articoli, eseuri, prozâ, poezie clasicâ sh-antritseri (concursuri). poezii
poezii
poezii  Caftâ Pi Net  Agonia - Workshopuri Artistitsi  

Nu ufilisits texti dit site fârâ s-nâ spunets.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politicâ di scuteari tu miydani sh-confidentsialitati

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!