Emil Cioran[Emil_Cioran]

Câsâbălu iu bânedz: Rășinari, Sibiu
Ari limba di dadâ


Biografii Emil Cioran

Frândzâ personalâ web Emil Cioran


 Adresa alushtui autorŭ easti : 

Naima nali texti alinati:

Naima nali texti alinati:

Spuni-Ts Minduiarea:

Texti ânyrâpsiti tu bibliotecâ:

Frândza: 2 : 1

A nu mai putea trăi :
Lucri tsi suntu mash ti membru 2002-08-08 (18248 ascoasi tu miydani)

A ști că mori :
Lucri tsi suntu mash ti membru 2004-02-21 (13684 ascoasi tu miydani)

Aforisme :
Prozâ 2004-10-19 (21050 ascoasi tu miydani)

Aforisme(II) :
Prozâ 2009-08-19 (10896 ascoasi tu miydani)

Aforisme(III) :
Prozâ 2009-08-19 (9438 ascoasi tu miydani)

Aforisme(IV) :
Prozâ 2009-08-24 (9699 ascoasi tu miydani)

Aforisme(V) :
Prozâ 2009-08-24 (10123 ascoasi tu miydani)

Aforisme(VI) :
Prozâ 2009-08-31 (10536 ascoasi tu miydani)

amurgul gândurilor - 1 :
Lucri tsi suntu mash ti membru 2004-03-01 (14739 ascoasi tu miydani)

amurgul gândurilor - 2 :
Lucri tsi suntu mash ti membru 2004-03-01 (12534 ascoasi tu miydani)

amurgul gândurilor - 3 :
Lucri tsi suntu mash ti membru 2004-03-01 (12855 ascoasi tu miydani)

Aroganța rugăciunii : fragment
Lucri tsi suntu mash ti membru 2005-03-02 (14820 ascoasi tu miydani)

Bréviaire des vaincus II, extraits :
Poezii 2015-06-10 (7886 ascoasi tu miydani)

Căderea în timp : fragmente
Prozâ 2004-10-09 (15347 ascoasi tu miydani)

Caiete (1957-1965) : fragmente
Lucri tsi suntu mash ti membru 2009-04-28 (14801 ascoasi tu miydani)

Caiete (1966-1968) : fragmente
Lucri tsi suntu mash ti membru 2009-04-28 (11767 ascoasi tu miydani)

Caiete (1969-1972) : fragmente
Lucri tsi suntu mash ti membru 2009-04-28 (10731 ascoasi tu miydani)

Caiete (1969-1972) : fragmente - 2
Poezii 2009-08-22 (11292 ascoasi tu miydani)

Cartea amăgirilor : fragment
Prozâ 2002-12-04 (12831 ascoasi tu miydani)

Cartea amăgirilor : Jurământ vieții
Prozâ 2003-11-19 (16768 ascoasi tu miydani)

Cât de departe sunt toate! :
Lucri tsi suntu mash ti membru 2002-07-12 (11140 ascoasi tu miydani)

Des larmes et des saints, extraits :
Prozâ 2010-06-04 (10699 ascoasi tu miydani)

Despre muncă : din cartea "Pe culmile disperării"
Prozâ 2014-11-06 (6902 ascoasi tu miydani)

Despre neajunsul de a te fi născut : Fragment
Prozâ 2009-10-10 (10066 ascoasi tu miydani)

Din tot ce-i fugar.. :
Eseu 2003-02-28 (12669 ascoasi tu miydani)

Du saint au cynique :
Prozâ 2010-06-03 (9150 ascoasi tu miydani)

D’amour amer… :
Prozâ 2010-06-03 (10286 ascoasi tu miydani)

Emil Cioran, über Arbeit. : Aus dem Buch "Auf den Gipfeln der Verzweiflung"
Prozâ 2014-11-05 (7031 ascoasi tu miydani)

Exerciții de admirație : Benjamin Fondane
Eseu 2009-04-20 (11385 ascoasi tu miydani)

Exerciții de admirație : Beckett - Câteva întâlniri
Poezii 2009-04-21 (9887 ascoasi tu miydani)

Exerciții de admirație : Michaux Pasiunea pentru exhaustiv
Poezii 2009-04-21 (10668 ascoasi tu miydani)

Exerciții de admirație : Guido Ceronetti Infernul trupului
Eseu 2009-04-22 (11495 ascoasi tu miydani)

foloasele exilului : fragment
Prozâ 2004-09-27 (10147 ascoasi tu miydani)

gânduri :
Lucri tsi suntu mash ti membru 2002-06-24 (11001 ascoasi tu miydani)

Gânduri :
Lucri tsi suntu mash ti membru 2006-03-30 (12791 ascoasi tu miydani)

Îndreptar pătimaș :
Lucri tsi suntu mash ti membru 2003-02-23 (10128 ascoasi tu miydani)

Îndreptar pătimaș (2) :
Lucri tsi suntu mash ti membru 2003-02-23 (9028 ascoasi tu miydani)

Biografii Emil Cioran

Emil Cioran (n. 8 aprilie 1911, Rășinari; d. 20 iunie 1995, Paris) a fost un filozof și scriitor român stabilit în Franța.

Emil Cioran s-a născut la Rășinari, județul Sibiu. Tatăl său, Emilian Cioran, a fost protopop ortodox și consilier al Mitropoliei din Sibiu. Mama sa, Elvira Cioran (n. Comaniciu), era originară din Veneția de Jos, comună situată în apropiere de Făgăraș. Tatăl Elvirei, Gheorghe Comaniciu, de profesie notar, fusese ridicat de autoritățile Austro-Ungare la rangul de baron. Astfel, pe linie maternă, Emil Cioran se trăgea dintr-o familie din nobilimea transilvană.

Prima lui carte apărută în 1934 în România, Pe culmile disperării, a fost distinsă cu Premiul Comisiei pentru premierea scriitorilor tineri needitați și premiul Tinerilor Scriitori Români. Succesiv au apărut: Cartea amăgirilor (1935), Schimbarea la față a României (1936), Lacrimi și Sfinți (1937). Cel de-al doilea volum, Schimbarea la față a României a fost autocenzurat în ediția a doua aparută la începutul anilor '90, autorul însuși eliminând numeroase pasaje considerate extremiste, "pretențioase și stupide".

Nevoia resimțită atunci de generația tânără a unei treziri spirituale pornită din exaltarea valorilor vitale, antiraționaliste, care din păcate a culminat într-un extremism de dreapta, a influențat viziunea tânărului Cioran. Deși nu a fost niciodată membru al Mișcării legionare, în perioada interbelică simpatizează cu ideile acesteia, fără a fi de acord cu metodele ei violente.[1] Plecat cu o bursă la Berlin în 1933, se declară într-un articol admirator al lui Hitler și justifică provocator Noaptea cuțitelor lungi. Va repudia apoi definitiv, cu furie și rușine, această viziune[2], ca pe o inadmisibilă rătăcire a tinereții, argumentând prin ea refuzul oricărei implicări a individului în istorie.

Reîntors în țară, ocupă vreme de un an (1936) postul de profesor de filozofie la Liceul "Andrei Șaguna" din Brașov. În 1937, pleacă la Paris cu o bursă a Institutului Francez din București, care i se va prelungi până în 1944. În 1940, începe să scrie Îndreptar pătimaș, ultima sa carte în limba română, limbă pe care a abandonat-o în favoarea francezei, a cărei variantă definitivă (rămasă inedită până în 1991) va fi încheiată în 1945, când se stabilește definitiv în Franța.

După moartea Simonei Boué, prietena de o viață a lui Emil Cioran, o serie de manuscrise ale acestuia (peste 30 de caiete) au fost găsite în apartamentul lor de o menajeră, care a încercat în 2005 scoaterea la licitație și valorificarea lor. Într-o primă etapă, o hotărâre a Curții de Apel din Paris a oprit comercializarea acestora. În urma judecării, Tribunalul din Paris decide în decembrie 2008 restituirea tuturor documentelor către persoana găsitoare, urmând ca aceasta să dispună de ele cum crede de cuviință. Printre manuscrise, în general versiuni ale unor lucrări deja aparute, se află și un jurnal inedit al lui Cioran, cuprinzând câțiva ani din perioada ulterioară lui 1972 (anul în care se opresc Caietele sale), document de un excepțional interes pentru editori și cititori, și probabil ultima scriere inedită a filozofului.