Frândza: 19 : 18 : 17 : 16 : 15 : 14 : 13 : 12 : 11 : 10 : 9 : 8 : 7 : 6 : 5 : 4 : 3 : 2 : 1
Dulce cupa mea de piele
: Poezii 2005-09-28 (16170 ascoasi tu miydani)
Dulciferarea legii
: Poezii 2009-08-01 (10601 ascoasi tu miydani)
Duminică veche
: Poezii 2009-04-05 (8880 ascoasi tu miydani)
După înălțarea zidurilor
: Volumul: Sensul iubirii 1960 Poezii 2009-12-21 (11890 ascoasi tu miydani)
După întoarcere
: Poezii 2009-08-04 (10920 ascoasi tu miydani)
După ploi
: Manuscriptum 2003 Poezii 2005-11-01 (20558 ascoasi tu miydani)
Durerea ca formă a erorii
: Lucri tsi suntu mash ti membru 2003-06-20 (13060 ascoasi tu miydani)
Ea
: Poezii 2006-02-26 (9952 ascoasi tu miydani)
Ea
: Poezii 2006-10-14 (14691 ascoasi tu miydani)
Ea
: Epica magna Poezii 2016-09-22 (8011 ascoasi tu miydani)
echilibru
: Poezii 2006-08-17 (10498 ascoasi tu miydani)
Ecou
: Poezii 2004-11-02 (9957 ascoasi tu miydani)
Edict
: din Argotice Poezii 2005-02-27 (9630 ascoasi tu miydani)
Elegia întâia
: Închinată lui Dedal, întemeietorul vestitului neam Poezii 2002-09-18 (22108 ascoasi tu miydani)
Eleventh Elegy
: Poezii 2005-10-17 (11551 ascoasi tu miydani)
Elogiu
: Poezii 2009-01-31 (10367 ascoasi tu miydani)
Emblemă
: Poezii 2003-03-19 (9814 ascoasi tu miydani)
Emoție de toamnă
: Poezii 2002-06-25 (12294 ascoasi tu miydani)
Enghidu
: Poezii 2004-07-29 (28571 ascoasi tu miydani)
Epica magna
: *amintiri de când eram piatră Poezii 2005-04-21 (13104 ascoasi tu miydani)
Epilog la lumea veche
: Poezii 2004-06-03 (17454 ascoasi tu miydani)
Era cu neputință să le fie foame
: Poezii 2009-07-28 (10051 ascoasi tu miydani)
Eroarea
: Poezii 2009-05-10 (7846 ascoasi tu miydani)
Estompare
: Poezii 2003-03-14 (9483 ascoasi tu miydani)
Eu cred că da
: lui Al. Ivasiuc Poezii 2009-04-10 (9366 ascoasi tu miydani)
Eu, adică el
: Poezii 2009-08-18 (12965 ascoasi tu miydani)
Euridice
: Poezii 2006-02-25 (13229 ascoasi tu miydani)
Evangheliile toamnei
: Poezii 2003-02-28 (13690 ascoasi tu miydani)
Evocare
: Poezii 2002-06-25 (44411 ascoasi tu miydani)
Existență, tu
: Poezii 2009-08-18 (10927 ascoasi tu miydani)
Făptura
: Poezii 2005-06-16 (11643 ascoasi tu miydani)
Fără de botez
: Poezii 2009-08-04 (10148 ascoasi tu miydani)
Fără inimă
: Poezii 2003-03-07 (16963 ascoasi tu miydani)
Fel
: Poezii 2009-07-24 (7553 ascoasi tu miydani)
Fel de lumină
: Poezii 2009-08-04 (10556 ascoasi tu miydani)
Fel de sfârșit
: Poezii 2002-06-25 (9807 ascoasi tu miydani)
Feluri
: Poezii 2009-06-27 (7513 ascoasi tu miydani)
Finish
: Poezii 2003-03-02 (10492 ascoasi tu miydani)
Fior de înger negru
: Poezii 2009-08-01 (8956 ascoasi tu miydani)
Fiziologia poeziei
: Prozâ 2005-09-20 (14798 ascoasi tu miydani)
Flacăra sună
: Poezii 2009-07-24 (10187 ascoasi tu miydani)
Frica
: Poezii 2009-04-19 (13185 ascoasi tu miydani)
Frig
: Poezii 2003-03-11 (9390 ascoasi tu miydani)
Frumos ești calule!
: Poezii 2009-07-24 (10347 ascoasi tu miydani)
Frunza și laptele nins
: Poezii 2009-08-04 (10234 ascoasi tu miydani)
Frunză verde de albastru
: Poezii 2003-03-15 (48709 ascoasi tu miydani)
Frunzișuri
: Poezii 2002-11-30 (9006 ascoasi tu miydani)
Furnicism
: Poezii 2009-08-04 (7898 ascoasi tu miydani)
Galben copil, oprit în poză
: Poezii 2003-03-14 (9050 ascoasi tu miydani)
Gând
: Lucri tsi suntu mash ti membru 2003-10-29 (16008 ascoasi tu miydani)
Frândza: 19 : 18 : 17 : 16 : 15 : 14 : 13 : 12 : 11 : 10 : 9 : 8 : 7 : 6 : 5 : 4 : 3 : 2 : 1 |
|

|
|
|
Biografii Nichita Stănescu
Nichita Stănescu, numele la naștere Nichita Hristea Stănescu, (n. 31 martie 1933, Ploiești, județul Prahova — d. 13 decembrie 1983 în Spitalul Fundeni din București) a fost un poet, scriitor și eseist român, ales post-mortem membru al Academiei Române.
Considerat atât de critica literară cât și de publicul larg drept unul dintre cei mai de seamă scriitori pe care i-a avut limba română, pe care el însuși o denumea „dumnezeiesc de frumoasă”, Nichita Stănescu aparține temporal, structural și formal, poeziei moderniste sau neo-modernismului românesc din anii 1960-1970. Ca orice mare scriitor, însă, Nichita Stănescu nu se aseamănă decât cu el însuși, fiind considerat de unii critici literari, precum Alexandru Condeescu și Eugen Simion, un poet de o amplitudine, profunzime și intensitate remarcabile, făcând parte din categoria foarte rară a inventatorilor lingvistici și poetici.
A fost laureat al Premiului Herder și nominalizat la Premiul Nobel pentru Literatură (1980).
În perioada 1944 - 1952 a urmat Liceul „Sf. Petru și Pavel”, devenit „Ion Luca Caragiale” din Ploiești, pentru ca ulterior, între 1952 - 1957 să urmeze cursurile Facultății de Filologie a Universității din București.
În 1952, s-a căsătorit cu a doua dragoste a sa din adolescență, Magdalena Petrescu, dar cei doi se vor despărți după un an. În 1962 s-a căsătorit cu poeta și eseista Doina Ciurea, din a cărei dragoste se va plămădi tema volumului O viziune a sentimentelor. Ulterior, fiind împreună cu poeta și autoarea Gabriela Melinescu, se vor inspira reciproc în a scrie și a construi universuri abstracte. În 1982 se căsătorește cu Todorița (Dora) Tărâță.
1955 - Nichita și-a adunat poeziile sale „bășcălioase”, scrise, după propriile sale cuvinte, „fără mamă, fără tată”, într-un volum numit Argotice — cântece la drumul mare și publicat foarte târziu, după moartea sa, în 1992, de Doinea Ciurea
1957 - În luna martie, Nichita Stănescu debutează simultan în revistele „Tribuna” din Cluj și în „Gazeta literară” cu trei poezii.
1957-1958 - Este pentru scurt timp corector și apoi redactor la secția de poezie a Gazetei literare (director Zaharia Stancu).
1960 - La sfârșitul anului debutează cu volumul Sensul iubirii.
1963 - Are loc prima călătorie peste hotare a poetului în Cehoslovacia.
1964 - Apare la începutul anului O viziune a sentimentelor, un volum cu care poetul primește Premiul Uniunii Scriitorilor. O cunoaște pe poeta Gabriela Melinescu, și în tensiunea relației lor poetul creează cele mai explozive poeme ale sale.
1965 - Apare în martie volumul de poezii Dreptul la timp.
1966 - Publică la Editura Tineretului volumul 11 elegii. Elegiile vor aparea integral însă abia în anul următor, în prima sa antologie, Alfa.
1967 - Trei volume ale sale sunt tipărite: Roșu vertical, antologia Alfa și volumul de poezii Oul și sfera.
1969 - Tipărește Necuvintele, care primește Premiul Uniunii Scriitorilor. Mai apare și volumul de poezii Un pământ numit România. Este numit redactor-șef adjunct al revistei „Luceafărul”, alături de Adrian Păunescu.
1970-1973 - Devine redactor-șef adjunct la „România literară”, revistă condusă de Nicolae Breban.
1970 - Publică volumul În dulcele stil clasic și a doua antologie din opera sa cu un titlu neutru, Poezii. Susține o rubrică lunară în revista „Argeș”.
1971 - Apar în Iugoslavia două cărți traduse: Belgradul în cinci prieteni, ediție bilingvă de poezii inedite și Nereci (Necuvintele).
1972 - Publică două noi volume de poezii: Belgradul în cinci prieteni și Măreția frigului. Pentru volumul de eseuri Cartea de recitire obține pentru a treia oara Premiul Uniunii Scriitorilor.
1973 - Scoate o antologie de poezii de dragoste Clar de inimă.
1974 - În martie, de ziua lui, are o revelație a morții sub forma unui îngrozitor tunel oranj.
1975 - Obține pentru ultima oară Premiul Uniunii Scriitorilor și i se atribuie Premiul internațional Johann Gottfried von Herder (a se vedea premiul Herder). Tipărește cea de-a patra antologie a sa, Starea poeziei, în populara colecție Biblioteca pentru toți. Devine publicist comentator la „România literară”. Se mută în ultima sa locuință, din Str. Piața Amzei nr. 9. În fața geamului apartamentului său crește celebrul salcâm Gică.
1977 - La 4 martie poetul încearcă, în zadar, să-l salveze pe prietenul său Nicolae Ștefănescu, și este lovit de un zid care s-a prăbușit după cutremur. În urma șocului suferă o paralizie de scurtă durată a părții stângi a corpului care va lăsa ceva sechele și după vindecare.
1978 - Publică volumul de poezii Epica Magna, care primește în același an premiul „Mihai Eminescu” al Academiei Române
1979 - Lansează volumul de poezii Opere imperfecte.
Editura Narodna Kultura din Bulgaria îi publică volumul Bazorelief cu îndrăgostiți, traducător Ognean Stamboliev.
1980 - Propus de Academia suedeză, poetul candidează la Premiul Nobel pentru literatură, alături de Elytis, Frisch, Senghor și Borges. Premiul este acordat poetului grec Odysseas Elytis. Discul „Nichita Stănescu - o recitare”, realizat de Constantin Crișan in colaborare cu Augustin Frățilă, este pus în vânzare de Casa de discuri Electrecord.
1981 - În august are prima criză hepatică. Aceste crize vor continua în toamnă și poetul se internează la spitalul Fundeni.
1982 - În februarie moare tatăl poetului. Volumul Noduri și semne, subintitulat Recviem pentru moartea tatălui este o selecție din tot ce a scris poetul de la ultima sa apariție editorială.
În iulie se căsătorește cu ultima sa soție, Todorița Tărâță (Dora). Călătorește prin Macedonia și Iugoslavia, înainte să-și fractureze piciorul stâng în luna noiembrie în Vrancea, accident care-l va imobiliza în casă timp de șase luni.
1983 - La finele lunii ianuarie, Nichita Stănescu și Aurelian Titu Dumitrescu solicită directorului Editurii Albatros, Mircea Sântimbreanu, publicarea între coperte a lucrării Antimetafizica, Nichita Stănescu însoțit de Aurelian Titu Dumitrescu.
1983 - Ascunde față de toți semnele maladiei sale, afișându-se optimist, iar medicii se declară uimiți de rezistența și vitalitatea sa extraordinară. La 31 martie, la împlinirea a 50 de ani de viață, poetului i se organizează o sărbătorire națională.
Continuă să-i apară traduceri ale poeziilor peste hotare, în special în Iugoslavia. În timpul unei călătorii în această țară va avea o criză foarte gravă, ce necesită intervenția medicilor.
Pe 12 decembrie, pe la miezul nopții, durerile din zona ficatului devin îngrozitoare și este adus cu salvarea la Spitalul de urgență unde crizele sunt extrem de violente și poetul se stinge din viață fix la orele două și zece minute. Ultimele sale cuvinte sunt: „Respir, doctore, respir”.
1985 - Apare volumul inedit Antimetafizica, Nichita Stănescu însoțit de Aurelian Titu Dumitrescu, Editura Cartea Românească, 1985, (inițial Nichita Stănescu și Aurelian Titu Dumitrescu au publicat în întregime Antimetafizica în suplimentul literar al „Scânteii Tineretului”, în 1983).
1992 - Este editată Argotice — cântece la drumul mare, subintitulată „poezii”, ediție alcătuită, îngrijită și prefațată de Doina Ciurea, București, Editura Românul, 1992.
2001 - În Bulgaria, la Editura Zaharie Stoyanov, apare O viziune a sentimentelor, traducător Ognean Stamboliev.
|