Frândza: 19 : 18 : 17 : 16 : 15 : 14 : 13 : 12 : 11 : 10 : 9 : 8 : 7 : 6 : 5 : 4 : 3 : 2 : 1
Cântec
:
 Poezii 2005-01-30 (14472 ascoasi tu miydani)
Cântec
: din Argotice
Poezii 2005-02-27 (12194 ascoasi tu miydani)
Cântec
: din Argotice
Poezii 2005-02-27 (11301 ascoasi tu miydani)
Cântec
: Despărțire de o vârstă
Poezii 2005-07-02 (12661 ascoasi tu miydani)
Cântec
: din volumul "Carta Magna"
Poezii 2006-06-18 (10470 ascoasi tu miydani)
Cântec
: text manuscris
Poezii 2008-01-30 (15360 ascoasi tu miydani)
Cântec
: Ciolănoasă-mi stă vederea...
Poezii 2009-07-27 (9734 ascoasi tu miydani)
Cântec
: Mă învelesc de frig într-o speranță...
Poezii 2009-07-27 (10067 ascoasi tu miydani)
Cântec
: Când văd limacșii mi se face scârbă...
Poezii 2009-07-28 (10088 ascoasi tu miydani)
Cântec
: Căzut în zăpadă și stâlcind fără de voie...
Poezii 2009-08-03 (9510 ascoasi tu miydani)
Cântec
: Prin lucrul rău, prin lucrul rupt...
Poezii 2009-08-04 (9875 ascoasi tu miydani)
Cântec
: De dor de tine...
Poezii 2009-08-04 (11935 ascoasi tu miydani)
Cântec
: Câtă istorie și ce trecut...
Poezii 2009-08-04 (10525 ascoasi tu miydani)
Cântec
:
Poezii 2009-08-05 (21352 ascoasi tu miydani)
Cântec
: Ficțiunile adolescenței
Poezii 2009-08-05 (14262 ascoasi tu miydani)
Cântec
: Se urâțise trupul gândit...
Poezii 2009-08-05 (11176 ascoasi tu miydani)
Cântec
:
Poezii 2009-08-05 (11079 ascoasi tu miydani)
Cântec de dor
:
Poezii 2002-06-20 (10015 ascoasi tu miydani)
Cântec de dragoste la marginea mării
:
Poezii 2002-09-13 (11112 ascoasi tu miydani)
Cântec de drum
:
Poezii 2003-06-05 (10121 ascoasi tu miydani)
Cântec de iarnă
: Sensul iubirii -1960-
Poezii 2002-06-25 (10937 ascoasi tu miydani)
Cântec de iarnă
:
Poezii 2005-02-27 (11920 ascoasi tu miydani)
Cântec de încurajare
:
Poezii 2003-03-29 (12588 ascoasi tu miydani)
Cântec de lume
: Argotice (1955)
Poezii 2005-08-29 (10926 ascoasi tu miydani)
Cântec de lună nouă
: Argotice (1955)
Poezii 2005-08-29 (11342 ascoasi tu miydani)
Cântec de pauză
:
Poezii 2009-08-01 (9616 ascoasi tu miydani)
Cântec de primăvară
:
Poezii 2003-04-01 (27371 ascoasi tu miydani)
Cântec de trei
:
Poezii 2004-01-18 (11354 ascoasi tu miydani)
Cântec fără răspuns
:
Poezii 2002-09-14 (10612 ascoasi tu miydani)
Cântec liniștit
:
Poezii 2003-03-24 (11358 ascoasi tu miydani)
Cântec nesocotit
: Argotice
Poezii 2005-04-24 (11055 ascoasi tu miydani)
Cântec pentru crăpatul zorilor
:
Poezii 2009-02-21 (9105 ascoasi tu miydani)
Cântec singur
:
Poezii 2005-10-15 (9934 ascoasi tu miydani)
Cântec singur
:
Poezii 2005-10-15 (14874 ascoasi tu miydani)
cântec trist
:
Poezii 2002-11-23 (9319 ascoasi tu miydani)
Cântec vechi de lună nouă
:
Poezii 2005-02-27 (13317 ascoasi tu miydani)
Cântecul privirilor
:
Poezii 2005-08-29 (10261 ascoasi tu miydani)
Cantos II
: Nichita Stanescu insotit de Aurelian Titu Dumitrescu
Poezii 2005-04-07 (10302 ascoasi tu miydani)
Cărăbușul de arama
: pentru copii
Poezii 2005-06-09 (15023 ascoasi tu miydani)
Cârciumă veche
:
Poezii 2009-08-01 (9484 ascoasi tu miydani)
Către Eminescu
:
Poezii 2012-06-23 (15909 ascoasi tu miydani)
Către fântânar
:
Poezii 2003-03-19 (10388 ascoasi tu miydani)
Către Galateea
:
Poezii 2004-02-11 (10607 ascoasi tu miydani)
Către Hypnos
:
Poezii 2003-05-13 (10257 ascoasi tu miydani)
Către Laura
:
Poezii 2006-03-10 (11842 ascoasi tu miydani)
Către Titu...
:
Eseu 2004-04-22 (14338 ascoasi tu miydani)
Către ultimul actor
:
Poezii 2003-07-21 (10096 ascoasi tu miydani)
Căutarea tonului
:
Poezii 2009-05-05 (15301 ascoasi tu miydani)
Cavaler al florii de cireș
:
Poezii 2002-12-03 (9595 ascoasi tu miydani)
Cavalerul
:
Poezii 2009-07-28 (7146 ascoasi tu miydani)
Frândza: 19 : 18 : 17 : 16 : 15 : 14 : 13 : 12 : 11 : 10 : 9 : 8 : 7 : 6 : 5 : 4 : 3 : 2 : 1 |
|
|
|
|
|
Biografii Nichita Stănescu
Nichita Stănescu, numele la naștere Nichita Hristea Stănescu, (n. 31 martie 1933, Ploiești, județul Prahova — d. 13 decembrie 1983 în Spitalul Fundeni din București) a fost un poet, scriitor și eseist român, ales post-mortem membru al Academiei Române.
Considerat atât de critica literară cât și de publicul larg drept unul dintre cei mai de seamă scriitori pe care i-a avut limba română, pe care el însuși o denumea „dumnezeiesc de frumoasă”, Nichita Stănescu aparține temporal, structural și formal, poeziei moderniste sau neo-modernismului românesc din anii 1960-1970. Ca orice mare scriitor, însă, Nichita Stănescu nu se aseamănă decât cu el însuși, fiind considerat de unii critici literari, precum Alexandru Condeescu și Eugen Simion, un poet de o amplitudine, profunzime și intensitate remarcabile, făcând parte din categoria foarte rară a inventatorilor lingvistici și poetici.
A fost laureat al Premiului Herder și nominalizat la Premiul Nobel pentru Literatură (1980).
În perioada 1944 - 1952 a urmat Liceul „Sf. Petru și Pavel”, devenit „Ion Luca Caragiale” din Ploiești, pentru ca ulterior, între 1952 - 1957 să urmeze cursurile Facultății de Filologie a Universității din București.
În 1952, s-a căsătorit cu a doua dragoste a sa din adolescență, Magdalena Petrescu, dar cei doi se vor despărți după un an. În 1962 s-a căsătorit cu poeta și eseista Doina Ciurea, din a cărei dragoste se va plămădi tema volumului O viziune a sentimentelor. Ulterior, fiind împreună cu poeta și autoarea Gabriela Melinescu, se vor inspira reciproc în a scrie și a construi universuri abstracte. În 1982 se căsătorește cu Todorița (Dora) Tărâță.
1955 - Nichita și-a adunat poeziile sale „bășcălioase”, scrise, după propriile sale cuvinte, „fără mamă, fără tată”, într-un volum numit Argotice — cântece la drumul mare și publicat foarte târziu, după moartea sa, în 1992, de Doinea Ciurea
1957 - În luna martie, Nichita Stănescu debutează simultan în revistele „Tribuna” din Cluj și în „Gazeta literară” cu trei poezii.
1957-1958 - Este pentru scurt timp corector și apoi redactor la secția de poezie a Gazetei literare (director Zaharia Stancu).
1960 - La sfârșitul anului debutează cu volumul Sensul iubirii.
1963 - Are loc prima călătorie peste hotare a poetului în Cehoslovacia.
1964 - Apare la începutul anului O viziune a sentimentelor, un volum cu care poetul primește Premiul Uniunii Scriitorilor. O cunoaște pe poeta Gabriela Melinescu, și în tensiunea relației lor poetul creează cele mai explozive poeme ale sale.
1965 - Apare în martie volumul de poezii Dreptul la timp.
1966 - Publică la Editura Tineretului volumul 11 elegii. Elegiile vor aparea integral însă abia în anul următor, în prima sa antologie, Alfa.
1967 - Trei volume ale sale sunt tipărite: Roșu vertical, antologia Alfa și volumul de poezii Oul și sfera.
1969 - Tipărește Necuvintele, care primește Premiul Uniunii Scriitorilor. Mai apare și volumul de poezii Un pământ numit România. Este numit redactor-șef adjunct al revistei „Luceafărul”, alături de Adrian Păunescu.
1970-1973 - Devine redactor-șef adjunct la „România literară”, revistă condusă de Nicolae Breban.
1970 - Publică volumul În dulcele stil clasic și a doua antologie din opera sa cu un titlu neutru, Poezii. Susține o rubrică lunară în revista „Argeș”.
1971 - Apar în Iugoslavia două cărți traduse: Belgradul în cinci prieteni, ediție bilingvă de poezii inedite și Nereci (Necuvintele).
1972 - Publică două noi volume de poezii: Belgradul în cinci prieteni și Măreția frigului. Pentru volumul de eseuri Cartea de recitire obține pentru a treia oara Premiul Uniunii Scriitorilor.
1973 - Scoate o antologie de poezii de dragoste Clar de inimă.
1974 - În martie, de ziua lui, are o revelație a morții sub forma unui îngrozitor tunel oranj.
1975 - Obține pentru ultima oară Premiul Uniunii Scriitorilor și i se atribuie Premiul internațional Johann Gottfried von Herder (a se vedea premiul Herder). Tipărește cea de-a patra antologie a sa, Starea poeziei, în populara colecție Biblioteca pentru toți. Devine publicist comentator la „România literară”. Se mută în ultima sa locuință, din Str. Piața Amzei nr. 9. În fața geamului apartamentului său crește celebrul salcâm Gică.
1977 - La 4 martie poetul încearcă, în zadar, să-l salveze pe prietenul său Nicolae Ștefănescu, și este lovit de un zid care s-a prăbușit după cutremur. În urma șocului suferă o paralizie de scurtă durată a părții stângi a corpului care va lăsa ceva sechele și după vindecare.
1978 - Publică volumul de poezii Epica Magna, care primește în același an premiul „Mihai Eminescu” al Academiei Române
1979 - Lansează volumul de poezii Opere imperfecte.
Editura Narodna Kultura din Bulgaria îi publică volumul Bazorelief cu îndrăgostiți, traducător Ognean Stamboliev.
1980 - Propus de Academia suedeză, poetul candidează la Premiul Nobel pentru literatură, alături de Elytis, Frisch, Senghor și Borges. Premiul este acordat poetului grec Odysseas Elytis. Discul „Nichita Stănescu - o recitare”, realizat de Constantin Crișan in colaborare cu Augustin Frățilă, este pus în vânzare de Casa de discuri Electrecord.
1981 - În august are prima criză hepatică. Aceste crize vor continua în toamnă și poetul se internează la spitalul Fundeni.
1982 - În februarie moare tatăl poetului. Volumul Noduri și semne, subintitulat Recviem pentru moartea tatălui este o selecție din tot ce a scris poetul de la ultima sa apariție editorială.
În iulie se căsătorește cu ultima sa soție, Todorița Tărâță (Dora). Călătorește prin Macedonia și Iugoslavia, înainte să-și fractureze piciorul stâng în luna noiembrie în Vrancea, accident care-l va imobiliza în casă timp de șase luni.
1983 - La finele lunii ianuarie, Nichita Stănescu și Aurelian Titu Dumitrescu solicită directorului Editurii Albatros, Mircea Sântimbreanu, publicarea între coperte a lucrării Antimetafizica, Nichita Stănescu însoțit de Aurelian Titu Dumitrescu.
1983 - Ascunde față de toți semnele maladiei sale, afișându-se optimist, iar medicii se declară uimiți de rezistența și vitalitatea sa extraordinară. La 31 martie, la împlinirea a 50 de ani de viață, poetului i se organizează o sărbătorire națională.
Continuă să-i apară traduceri ale poeziilor peste hotare, în special în Iugoslavia. În timpul unei călătorii în această țară va avea o criză foarte gravă, ce necesită intervenția medicilor.
Pe 12 decembrie, pe la miezul nopții, durerile din zona ficatului devin îngrozitoare și este adus cu salvarea la Spitalul de urgență unde crizele sunt extrem de violente și poetul se stinge din viață fix la orele două și zece minute. Ultimele sale cuvinte sunt: „Respir, doctore, respir”.
1985 - Apare volumul inedit Antimetafizica, Nichita Stănescu însoțit de Aurelian Titu Dumitrescu, Editura Cartea Românească, 1985, (inițial Nichita Stănescu și Aurelian Titu Dumitrescu au publicat în întregime Antimetafizica în suplimentul literar al „Scânteii Tineretului”, în 1983).
1992 - Este editată Argotice — cântece la drumul mare, subintitulată „poezii”, ediție alcătuită, îngrijită și prefațată de Doina Ciurea, București, Editura Românul, 1992.
2001 - În Bulgaria, la Editura Zaharie Stoyanov, apare O viziune a sentimentelor, traducător Ognean Stamboliev.
|
Texti Pripusi
