Frândza: 1
***(Nu e frumos să fii celebru)
:
 Poezii 2006-09-19 (9088 ascoasi tu miydani)
À HÉLÈNE
:
 Poezii 2009-07-28 (6154 ascoasi tu miydani)
Chanson
:
Poezii 2009-07-28 (6020 ascoasi tu miydani)
Definitia poeziei
:
Poezii 2002-06-13 (10398 ascoasi tu miydani)
DEFINITION DE LA POESIE
:
Poezii 2006-02-19 (9295 ascoasi tu miydani)
Définition de l’art
:
Poezii 2013-02-05 (4857 ascoasi tu miydani)
Febbraio
:
 Poezii 2005-08-31 (9887 ascoasi tu miydani)
Grădina Ghetsemani
: Tălmăcire de Marin Sorescu
Poezii 2009-04-13 (5752 ascoasi tu miydani)
Ivaka
:
Poezii 2013-02-05 (4648 ascoasi tu miydani)
Je voudrais parvenir au cœur…
:
Poezii 2015-03-25 (4524 ascoasi tu miydani)
La débâcle du printemps
:
Poezii 2015-03-25 (4228 ascoasi tu miydani)
LA MORT DU POÈTE
:
Poezii 2009-07-28 (6468 ascoasi tu miydani)
Le houblon
:
Poezii 2015-03-25 (4588 ascoasi tu miydani)
LE POEME QUI SUIT LES POEMES
:
Poezii 2006-02-19 (6859 ascoasi tu miydani)
LE PRIX NOBEL
:
Poezii 2009-07-28 (10130 ascoasi tu miydani)
Le vent
:
Poezii 2015-03-25 (4389 ascoasi tu miydani)
Lea martinets
:
Poezii 2013-02-05 (4798 ascoasi tu miydani)
L'ÂME
:
Poezii 2009-07-28 (6503 ascoasi tu miydani)
L’artiste
:
Poezii 2013-02-05 (5147 ascoasi tu miydani)
L’ÉTÉ DE LA SAINT-MARTIN
:
Poezii 2009-07-28 (7704 ascoasi tu miydani)
Marguerite
:
Poezii 2013-02-05 (4484 ascoasi tu miydani)
Martie
:
Poezii 2002-06-13 (7923 ascoasi tu miydani)
MEIN LIEBCHEN, WAS WILLST DU NOCH MEHR ?
:
Poezii 2009-07-29 (5937 ascoasi tu miydani)
Nime nu va fi-n cămară...
: Traducere în limba română de Anatol Codru
Poezii 2009-07-05 (5046 ascoasi tu miydani)
Ô MA TRÈS BELLE…
:
Poezii 2009-07-29 (6119 ascoasi tu miydani)
RENDEZ-VOUS
:
Poezii 2009-07-28 (8026 ascoasi tu miydani)
Spasskoïe
:
Poezii 2013-02-05 (5081 ascoasi tu miydani)
Vantul
:
Poezii 2002-06-13 (8099 ascoasi tu miydani)
Vara in oras
:
Poezii 2002-06-13 (7458 ascoasi tu miydani)
Frândza: 1 |
|
|
|
|
|
Biografii Boris Pasternak
Boris Leonidovici Pasternak (n. 29 ianuarie (stil vechi) (10 februarie) 1890 la Moscova - d. 30 mai 1960) a fost un poet și scriitor evreu rus, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1958.
Este fiul lui L. O. Pasternak, membru al Academiei de arte. Se naște și crește într-o familie de artiști profesioniști, în familia pictorului Leonid Pasternak și a pianistei Rosa Kaufmande de unde provin și preocupările sale timpurii pentru diverse arte: desenează bine din copilărie; se ocupă de compoziția muzicală, influențat fiind de A. N. Skriabin, prieten al tatălui său, într-o altă, a treia perioadă, studiază cu pasiune filosofia. În 1909 se înscrie la Facultatea de istorie-filosofie a Universității din Moscova, renunțând la profesia de muzician. În 1912 pleacă în Germania, unde se ocupă cu studierea operei școlii neokantiane de la Marburg. Renunță și la specializarea în filosofie, problematica filosofică rămânând totuși în centrul atenției creației sale literare, până la romanul și scrisorile ultimilor ani. Pasternak optează, în final, definitiv pentru literatură.
În 1911 debutează cu poezii în almanahul grupării "Lirika", iar în 1914 tipărește placheta de versuri "Geamanul din nori". După examenele de la Universitatea din Moscova își definitivează primul său volum de versuri (1914). Din dorința de a fi alături de generația sa, Pasternak se "înregimentează" literar în gruparea moderat futuristă "Centrifuga", fără a-și renega însă rădăcinile, care coboară până în "veacul de argint" al poeziei ruse (perioada Simbolismului si a Akmeismului, dominată de figura lui Blok). Volumul Pe deasupra barierelor (1917) este, în mare măsură, o reluare a temelor din prima sa carte. Volumele Sora mea viața (1922) și Teme și variațiuni (1923), în care Pasternak își elaborează modul cu totul special de a surprinde lumea în integritatea ei, sunt primite cu entuziasm, impunându-l drept un mare poet. În anii '20, Pasternak încearcă să-și gasească locul în lumea creată de Revoluția roșie scriind poemele epice 1905 (1925-1926) și Locotenentul Schmidt (1926-1927), care, alături de poemul Înalta maladie (1923-1928), îi aduc recunoașterea oficială.
La sfârșitul anilor '30, deprimat din cauza nenorocirilor pe care le vede în jurul său - sunt anii terorii staliniste -, Pasternak renunță pentru o vreme la opera personală și își câștigă existența traducând. Traduce mult, din Shakespeare, Kleist, Goethe, Petofi, Shelley, Verlaine, din germană, engleză și din poezia gruzină; călătorește de altfel și în Gruzia.
În timpul Războiului publică volumele de versuri Pe trenuri timpurii (1943) și Întinderea pământească (1945). În iarna aceluiași an începe să scrie romanul Doctor Jivago. După război elaborează partea cea mai importantă din romanul Doctor Jivago, despre un intelectual cu opțiuni tragice între lumea intimă și existența publică, socială. În 1948, întregul tiraj de Opere alese de Pasternak, tipărit in anul precedent, este dat la topit. Publicarea romanului în străinatate în 1957, in Italia, și decernarea Premiului Nobel pentru literatură în 1958 a generat ascuțite critici în presa sovietică, soldate cu excluderea sa din Uniunea scriitorilor și contrângerea sa să renunțe de bună voiela Premiul Nobel. În 1959 încheie volumul de versuri Când se înseninează. La 30 mai 1960, scriitorul moare la Peredelkino, celebrul sat de creație al scriitorilor sovietici, situat într-o suburbie a Moscovei. În însemnările și scrisorile ultimilor ani Pasternak și-a adunat punctele sale de vedere asupra artei.
Bibliografie selectivă
Vremea începuturilor -- (1912 - 1914)
Pe deasupra barierelor -- (1914 - 1916)
Anul nouă sute cinci -- (1925 - 1926)
Locotenentul Schmidt -- (1926 - 1927)
A doua naștere -- (1930 - 1931)
Doctor Jivago -- 1957
|
Texti Pripusi
