Constantin Noica[Constantin_Noica]

Câsâbălu iu bânedz: n. Vitănești (Teleorman) - d. Păltiniș (Sibiu)
Ari limba di dadâ


Biografii Constantin Noica

Frândzâ personalâ web Constantin Noica


 Adresa alushtui autorŭ easti : 

Naima nali texti alinati:

Naima nali texti alinati:

Spuni-Ts Minduiarea:

Texti ânyrâpsiti tu bibliotecâ:

Frândza: 1

Cei douăzeci și doi sau cultura de performanță :
Eseu 2008-07-04 (12796 ascoasi tu miydani)

Cugetări și aforisme :
Prozâ 2009-09-01 (11368 ascoasi tu miydani)

Cuvânt prevenitor : (prefață la „Republica” lui Platon - Editura Științifică și enciclopedică, 1986)
Eseu 2004-08-20 (13075 ascoasi tu miydani)

De caelo : Încercare în jurul cunoașterii și individului
Eseu 2003-05-01 (9948 ascoasi tu miydani)

De caelo (2) :
Eseu 2003-05-01 (9121 ascoasi tu miydani)

De caelo (3) :
Eseu 2003-05-01 (8858 ascoasi tu miydani)

De caelo (4) :
Eseu 2003-05-01 (9250 ascoasi tu miydani)

De caelo (5) :
Eseu 2003-05-01 (9649 ascoasi tu miydani)

De caelo (6) :
Eseu 2004-03-01 (9853 ascoasi tu miydani)

fragmente :
Prozâ 2004-05-26 (19151 ascoasi tu miydani)

Înviere : lui Radu Sighireanu
Poezii 2006-02-11 (9461 ascoasi tu miydani)

Jurnal filosofic : fragmente
Lucri tsi suntu mash ti membru 2010-05-28 (9306 ascoasi tu miydani)

Jurnal filozofic :
Lucri tsi suntu mash ti membru 2002-06-22 (9871 ascoasi tu miydani)

Mă închin :
Poezii 2006-02-13 (9657 ascoasi tu miydani)

Mathesis sau bucuriile simple :
Eseu 2003-05-01 (10261 ascoasi tu miydani)

Mathesis sau bucuriile simple (2) :
Eseu 2003-05-01 (9789 ascoasi tu miydani)

Mathesis sau bucuriile simple (3) :
Eseu 2003-05-01 (9147 ascoasi tu miydani)

Mathesis sau bucuriile simple (4) :
Eseu 2003-05-01 (8684 ascoasi tu miydani)

Mathesis sau bucuriile simple (5) :
Eseu 2003-05-01 (8850 ascoasi tu miydani)

Mathesis sau bucuriile simple (6) :
Eseu 2003-05-01 (8954 ascoasi tu miydani)

Mathesis sau bucuriile simple (7) :
Eseu 2003-05-01 (11128 ascoasi tu miydani)

Mathesis sau bucuriile simple (8) :
Eseu 2003-05-01 (8749 ascoasi tu miydani)

Mathesis sau bucuriile simple (9) :
Eseu 2003-05-01 (8906 ascoasi tu miydani)

Modelul cultural european :
Prozâ 2005-02-12 (9907 ascoasi tu miydani)

Modelul cultural european - 0 : Prefață
Prozâ 2004-03-01 (8032 ascoasi tu miydani)

Modelul cultural european - 1 : regula, excepția și nașterea culturilor
Prozâ 2004-03-01 (7821 ascoasi tu miydani)

Modelul cultural european - 2 : Ce poate însemna o cultură
Prozâ 2004-03-01 (9524 ascoasi tu miydani)

Modelul cultural european - 3 : Schemă, structură, model
Prozâ 2004-03-01 (7885 ascoasi tu miydani)

Modelul cultural european - 4 : Tabloul schematic al culturilor
Prozâ 2004-03-01 (8205 ascoasi tu miydani)

Modelul cultural european - 5 : Structura culturii noastre
Prozâ 2004-03-01 (7994 ascoasi tu miydani)

Modelul cultural european - 6 : O lume de valori autonome
Prozâ 2004-03-01 (8080 ascoasi tu miydani)

Modelul cultural european - 7 : Cînd începe cultura europeană
Prozâ 2004-03-01 (8518 ascoasi tu miydani)

Modelul cultural european - 8 : Mitologia europeană
Prozâ 2004-03-01 (9098 ascoasi tu miydani)

Modelul cultural european - 9 : Un alt înțeles pentru morfologia culturilor
Prozâ 2004-03-01 (7789 ascoasi tu miydani)

Modelul cultural european -10 : Cultura europeană
Prozâ 2004-03-01 (7969 ascoasi tu miydani)

Modelul cultural european -11 : Adjectivul, epitetele și renașterea
Prozâ 2004-03-03 (8021 ascoasi tu miydani)

Modelul cultural european -12 : Gradul zero al adjectivului și Leonardo da Vinci
Prozâ 2004-03-01 (8153 ascoasi tu miydani)

Modelul cultural european -13 : Adverbul și zeul Pan
Prozâ 2004-03-01 (7608 ascoasi tu miydani)

Modelul cultural european -14 : Cum arată cultura europeană în ipostaza adverbului
Prozâ 2004-03-01 (7653 ascoasi tu miydani)

Modelul cultural european -15 : De la "eu" la "noi" în cultura europeană
Prozâ 2004-03-01 (7412 ascoasi tu miydani)

Modelul cultural european -16 : E bietul eu sub noi
Prozâ 2004-03-01 (7719 ascoasi tu miydani)

Modelul cultural european -17 : Numeralul, conjuncția și nihilismele
Prozâ 2004-03-01 (7911 ascoasi tu miydani)

Modelul cultural european -18 : Încheiere la o cultură ce nu se încheie
Prozâ 2004-03-01 (7711 ascoasi tu miydani)

Modelul cultural european -19 : Timpul cel blând al culturii europene
Prozâ 2004-03-01 (7688 ascoasi tu miydani)

Pustnic :
Poezii 2006-02-10 (9792 ascoasi tu miydani)

Scrisoare către Adrian Păunescu :
Lucri tsi suntu mash ti membru 2008-07-05 (7809 ascoasi tu miydani)

spicuiri :
Lucri tsi suntu mash ti membru 2002-09-20 (11595 ascoasi tu miydani)

Biografii Constantin Noica

Constantin Noica (n. 12 iulie 1909, Vitănești, județul Teleorman - d. 4 decembrie 1987, Păltiniș, județul Sibiu) a fost un filosof, poet, eseist, publicist și scriitor român.

Provenind dintr-o familie cu vechi rădăcini aromâne, Constantin Noica s-a născut la 12 iulie 1909 în comuna Vitănești (județul Teleorman).

Începe gimnaziul în București; în perioada 1924-1928 urmează liceul "Spiru Haret", apoi bacalaureatul în 1928. Debutează ca licean în revista liceului, Vlăstarul, în 1927. Îl are ca profesor de matematică la "Spiru Haret" pe poetul Uvedenrodelor, Ion Barbu. Se înscrie la Facultatea de Filosofie și Litere din București, pe care o va absolvi în 1931 cu teza de licență Problema lucrului în sine la Kant. Timp de trei ani îl are ca profesor pe filosoful Nae Ionescu.

În perioada 1932-1934 frecventează societatea culturală "Criterion". Toți prietenii lui Noica de la "Criterion" - Mihail Polihroniade, Haig Acterian, Mircea Eliade - vor îmbrățișa, mai devreme sau mai tîrziu, cauza mișcării legionare. Fidel ideii că lupta culturală și nu cea politică este calea pentru reînvierea culturală a României, refuză să intre în mișcarea legionară.

În 1933, timp de un an de zile, urmează cursurile Facultății de Matematică iar în primăvara anului 1938 pleacă la Paris cu o bursă a statului francez, unde va sta pînă în primăvara anului 1939. În mai 1940 își susține la București doctoratul în filosofie, cu teza Schiță pentru istoria lui Cum e cu putință ceva nou. În luna august a aceluiași an face primul gest gazetăresc de rezonanță legionară. Scoate într-un singur număr revista "Adsum", pe care o scrie toată singur și o publică din bani proprii, o revistă al cărei titlu este cît se poate de sugestiv: Adsum; cu alte cuvinte "Sunt aici, sunt de față."

În octombrie 1940 pleacă la Berlin în calitate de referent de filosofie la Institutul Româno-German. Va rămâne la Berlin până în 1944. Va participa de mai multe ori la seminarul de filosofie a profesorului Martin Heidegger, unde a mai participat și un alt filosof român cu operă de sertar, Alexandru Dragomir. În paralel, împreună cu Constantin Floru și Mircea Vulcănescu editează patru din cursurile universtare ale lui Nae Ionescu și anuarul Isvoare de Filosofie.

În perioada 1949 - 1958 are domiciliu obligatoriu la Câmpulung-Muscel. Aici, Noica și-a căpătat ideea filosofică și totodată și-a trasat principalele coordonate ale filosofiei sale de mai tîrziu. În 1958 Noica este arestat, anchetat și condamnat la 25 de ani de muncă silnică cu confiscarea întregii averi. Alături de el vor fi arestați toți participanții la seminariile private organizate de Noica la Câmpulung, iar lotul lor va purta la proces numele de "grupul Noica". Execută la Jilava 6 din cei 25 de ani de închisoare, fiind eliberat în august 1964.

Din 1965 se stabilește în București, unde va lucra ca cercetător la Centrul de Logică, având drept domiciliu un apartament cu două camere unde Noica va ține seminarii private pe marginea filosofiei hegeliene, platonice sau kantiene. Printre participanți se numără mai tinerii săi colegi de la Centrul de Logică (Sorin Vieru) sau de la Institutul de Istoria Artei (Gabriel Liiceanu și Andrei Pleșu).

Ultimii ani din viață, începând cu anul 1975, și i-a petrecut la Păltiniș lângă Sibiu, locuința lui devenind loc de pelerinaj și de dialog de tip socratic pentru admiratorii și discipolii săi (vezi Jurnalul de la Păltiniș de Gabriel Liiceanu). Se stinge din viață la 4 decembrie 1987. A fost înmormîntat pe 6 decembrie 1987, la Schitul Păltiniș, după dorința sa, slujba fiind oficiată de un sobor de preoți în frunte cu ÎPS Mitropolit Antonie al Ardealului. După 1989, Gabriel Liiceanu s-a ocupat de reeditarea integrală a cărților lui Noica.

Opere antume

1934 - Mathesis sau bucuriile simple
1936 - Concepte deschise în istoria filozofiei la Descartes, Leibniz și Kant
1937 - De caelo
1940 - Schiță pentru istoria lui cum e cu putință ceva nou
1943 - Două introduceri și o trecere spre idealism. Cu traducerea primei introduceri kantiene a Criticei Judecarii
1944 - Pagini despre sufletul românesc
1944 - Jurnal filosofic
1962 - Fenomenologia spiritului de GWF Hegel istorisită de Constantin Noica
1969 - Douăzeci si sapte de trepte ale realului
1969 - Platon: Lysis (cu un eseu despre înțelesul grec al dragostei de oameni si lucruri)
1970 - Rostirea filozofică românească
1973 - Creație și frumos in rostirea românească
1975 - Eminescu sau gânduri despre omul deplin al culturii romanesti
1975 – Despărțirea de Goethe
1978 - Sentimentul românesc al ființei
1978 - Spiritul românesc la cumpătul vremii. Șase maladii ale spiritului contemporan.
1980 - Povestiri despre om, dupa o carte a lui Hegel: Fenomenologia spiritului
1981 - Devenirea întru ființă, vol. I: Incercarea asupra filozofiei traditionale; vol. II: Tratat de ontologie
1984 - Trei introduceri la devenirea întru ființă
1986 - Scrisori despre logica lui Hermes

Opere postume

1988 - De Dignitate Europae
1990 - Jurnal de idei
1990 - Rugați-vă pentru fratele Alexandru
1992 - Simple introduceri la bunătatea timpului nostru
1992 - Introducere la miracolul eminescian
1997 - Manuscrisele de la Cîmpulung
1998 - Echilibrul spiritual. Studii și eseuri (1929-1947))