Anna Ahmatova[Anna_Ahmatova]

Câsâbălu iu bânedz: Saint Petersburg - Rusia
Ari limba di dadâ


Biografii Anna Ahmatova

Frândzâ personalâ web Anna Ahmatova


 Adresa alushtui autorŭ easti : 

Naima nali texti alinati:

Naima nali texti alinati:

Spuni-Ts Minduiarea:

Texti ânyrâpsiti tu bibliotecâ:

Frândza: 2 : 1

Câteodată trec ceasuri și zile în șir : Vol. „Cele mai frumoase”
Poezii 2018-04-24 (2814 ascoasi tu miydani)

Către moarte :
Poezii 2015-11-21 (3279 ascoasi tu miydani)

Comme la fille d'Oedipe... :
Poezii 2009-07-27 (6049 ascoasi tu miydani)

Creație : Traducere de Valeria Grosu
Poezii 2009-07-05 (8394 ascoasi tu miydani)

Crucificarea :
Poezii 2015-11-19 (3249 ascoasi tu miydani)

Cu cărbune-am însemnat, pe coapsa stângă :
Poezii 2015-11-20 (3269 ascoasi tu miydani)

De ce te prefaci ne-ncetat... : Traducere în limba română de Aureliu Busuioc
Poezii 2009-06-30 (6248 ascoasi tu miydani)

De simțul simplității și prospețimea cuvintelor :
Poezii 2015-11-20 (3119 ascoasi tu miydani)

Din ciclul «Pagini din Tașkent» : Vol. „Cele mai frumoase”
Poezii 2018-04-23 (2640 ascoasi tu miydani)

Ecoul : Traducere de Aura Christi
Poezii 2009-05-14 (6833 ascoasi tu miydani)

En rêve :
Poezii 2011-07-05 (7230 ascoasi tu miydani)

Esti singur azi si-mpovarat de tine ... :
Poezii 2005-05-04 (8657 ascoasi tu miydani)

For Osip Mandelstam :
Poezii 2005-08-03 (8024 ascoasi tu miydani)

Fragment (variantă) : Vol. „Cele mai frumoase”
Poezii 2018-04-23 (2674 ascoasi tu miydani)

In Memory of M. B. :
Poezii 2005-05-31 (6591 ascoasi tu miydani)

La mort du poète :
Poezii 2009-07-27 (8366 ascoasi tu miydani)

La seconde :
Poezii 2011-07-05 (5508 ascoasi tu miydani)

La voix de la mémoire :
Poezii 2011-10-26 (6041 ascoasi tu miydani)

Le courage :
Poezii 2009-07-27 (6320 ascoasi tu miydani)

Le dernier :
Poezii 2011-10-26 (5189 ascoasi tu miydani)

Les poèmes :
Poezii 2011-06-25 (6811 ascoasi tu miydani)

Les yeux ouverts :
Poezii 2011-07-05 (5406 ascoasi tu miydani)

Lot's Wife :
Poezii 2005-07-25 (6620 ascoasi tu miydani)

Lumina bate-n auriu :
Poezii 2009-03-23 (5809 ascoasi tu miydani)

Luna s-a oprit dincolo de heleșteu :
Poezii 2015-11-20 (3101 ascoasi tu miydani)

L'amour :
Poezii 2009-07-28 (6947 ascoasi tu miydani)

L’écho :
Poezii 2011-06-25 (6546 ascoasi tu miydani)

Mai durează, nesfârșit, – ziua grea, de chihlimbar! :
Poezii 2015-11-21 (3127 ascoasi tu miydani)

Muza : Traducere de Leonida Lari
Poezii 2009-05-15 (7494 ascoasi tu miydani)

Noi nu vom bea dintr-un pahar vreodata... :
Poezii 2002-09-20 (7359 ascoasi tu miydani)

O toamnă plânsă ca o văduvă subțire... : Traducere de Aura Christi
Poezii 2009-05-15 (10253 ascoasi tu miydani)

O, viață fără ziua de mâine! : Traducere de Aura Christi
Poezii 2009-05-15 (7285 ascoasi tu miydani)

Pe lună nouă, într-o seară... :
Poezii 2005-05-04 (10345 ascoasi tu miydani)

Petite chanson :
Poezii 2011-06-25 (5264 ascoasi tu miydani)

Pour de vrai :
Poezii 2011-06-25 (5033 ascoasi tu miydani)

Promenade :
Poezii 2011-07-04 (5842 ascoasi tu miydani)

Salcia : Traducere în limba română de Valeria Grosu
Poezii 2009-07-05 (10521 ascoasi tu miydani)

Séparation :
Poezii 2011-07-04 (7123 ascoasi tu miydani)

Serment :
Poezii 2009-07-27 (6016 ascoasi tu miydani)

Si casa, si gradina ta intinsa... :
Poezii 2009-03-25 (5460 ascoasi tu miydani)

Și cum se-ntâmplă-n zile de ruptură... : Traducere în limba română de Aureliu Busuioc
Poezii 2009-06-30 (8861 ascoasi tu miydani)

Solitude :
Poezii 2011-07-04 (5918 ascoasi tu miydani)

Trecură ani : Vol. „Cele mai frumoase”
Poezii 2018-04-24 (2682 ascoasi tu miydani)

Ultima poezie : Traducere în limba română de Valeria Grosu
Poezii 2009-07-05 (6320 ascoasi tu miydani)

Vălul des mi-ascundea disperarea :
Poezii 2004-10-15 (8655 ascoasi tu miydani)

Biografii Anna Ahmatova

Anna Andreyevna Gorenko(1888-1966), poeta de origine rusă, ce a scris sub numele de Anna Akhmatova s-a fost născut în apropiere de Odesa, Ukraina, dar și-a petrecut cea mai mare parte a vieții ei în Saint Petersburg, Rusia. Ea a scris mai întâi volumele de poezii romantice, Vecher(Seara, 1912) și Chyotki(Mătanie, 1914), care au câștigat imediat popularitate și au avut aprecieri critice positive
La Akhmatova motivul poetic este dragostea, în special cea interzisă și dragostea tragică.
La maturitate abordează teme civice, patriotice și religioase în volumele Belaya staya, Podorozhnik( Pătlagină) și Anno Domini MCMXXI(1922).
Această diversitate a temelor abordate a fost greșit interpretată de criticii oficiali ai URSS clasificând-o "burgheză și aristocrată". Mai mult, pornind de la o poezie unde trata două motive: dragostea și Dumnezeu, a fost caracterizată ca fiind jumătate călugăriță și jumătate prostituată. Executarea în 1921 a fostului său soț, Gumilyov, acuzat de participarea la o conspirație antisovietică a complicat și mai mult situația ei.
Din 1923 ea a intrat într-o perioadã de liniște completã izgonire literarã, și nici un volum al ei nu a mai fost publicat în URSS până în 1940. După acest an câteva din poeziile sale au fost publicate în revista literară lunară Zvezda și a publicat un volum, cu selecții din poeziile aparute anterior, sub titlul Iz shesti knig care, după câteva luni, a fost brusc retras de la vânzare și din biblioteci. Cu toate acestea, în Septembrie 1941, în timpul invaziei germane, Akhmatovei i-a fost permis să încurajeze la radio femeile din Leningrad și St. Petersburg. Apoi fost evacuată la Tashkent, unde ea citea din poeziile sale, inspirate de razboi, soldaților răniți aflați în spital. Chiar a și publicat un numãr de poezii inspirate de rãzboi într-un volum mic apărut în Tashkent în 1943. La sfârșitul rãzboiului s-a întors la Leningrad, unde poeziile sale au început sã aparã în revistele și ziarele locale.
În August 1946 a fost cu asprime criticată de CC al partidului comunist pentru erotismul, misticismul(din poeziile ei) și indiferență ei politică. Poezia ei a fost criticatã aspru și ea a fost iarășii a calificată drept prostituatã-cãlugãriță.
În 1950 a încercat o împăcare cu partidul, scriind un numãr de poezii în care îl elogia pe Stalin și comunismul sovietic, sperând la eliberarea fiului ei, Lev Gumilyov, care a fost arestat în 1949 și a exilat la Siberia.
După moartea lui Stalin, Akhmatova a fost încet reabilitatã, și un volum de poezii al ei, incluzând și unele dintre traducerile ei, au fost publicate în 1958. Dupã 1958 un numãr de ediții ale poeziilor ei, incluzând unele dintre eseurile sclipitoare despre Pushkin, au fost republicate în URSS.
Akhmatova a tradus lucrări superbe ale altor poeți și scriitori cum ar fi: Victor Hugo, Rabindranath, Tagore, Giacomo Leopardi, e.t.c.
În 1964, în Italia, i s-a acordat premiul Etna-taormina, ceea ce a însemnat o recunoaștere internațională a valorii poeziei sale, iar în 1965 a primit titlul de doctor onorific la Oxford University.
După moarte faima ei a continuat să crească…