Frândza: 6 : 5 : 4 : 3 : 2 : 1
Multe pot eu să îndur...
: Opere, Poezia – Ed. Univers 1984
 Poezii 2018-12-20 (3788 ascoasi tu miydani)
Mulți zic nebuni că ar fi...
: Opere, Poezia – Ed. Univers 1984
Poezii 2018-12-20 (3869 ascoasi tu miydani)
Natura și arta
: Poezii – Goethe – Editura Miracol 1997
Poezii 2018-10-05 (5074 ascoasi tu miydani)
Necesitate – Străvechi cuvinte. Orfice
: Viața-i un lucru bun – ed. Univers 1999
Poezii 2019-11-06 (4154 ascoasi tu miydani)
Nemărginit
: Poezii – Goethe – Editura Miracol 1997
Poezii 2018-12-13 (4530 ascoasi tu miydani)
Nevoia te-ndeamnă spre rugă...
: Opere, Poezia – Ed. Univers 1984
Poezii 2018-12-14 (3695 ascoasi tu miydani)
Nezăbovind...
: Opere, Poezia – Ed. Univers 1984
Poezii 2019-11-09 (3483 ascoasi tu miydani)
Nimeni nu se știe bine...
: Opere, Poezia – Ed. Univers 1984
Poezii 2019-11-03 (3561 ascoasi tu miydani)
Nocturnă
: Poezii – Goethe – Editura Miracol 1997
Poezii 2018-12-05 (4556 ascoasi tu miydani)
Nocturne du Voyageur
:
 Poezii 2020-03-15 (4055 ascoasi tu miydani)
Nur wer die Sehnsucht kennt ...
:
 Poezii 2005-09-06 (10302 ascoasi tu miydani)
O gospodină de-aș fi...
: Opere, Poezia – Ed. Univers 1984
Poezii 2018-12-18 (3902 ascoasi tu miydani)
O, adevăr sublime…
:
Poezii 2005-10-13 (14161 ascoasi tu miydani)
O, cum luam seama-nainte...
: Opere, Poezia – Ed. Univers 1984
Poezii 2018-12-17 (3816 ascoasi tu miydani)
O, nu știu de-mi ești dragă
: Opere, Poezia – Ed. Univers 1984
Poezii 2019-10-24 (4013 ascoasi tu miydani)
Ocheadă
: Opere, Poezia – Ed. Univers 1984
Poezii 2019-10-26 (4151 ascoasi tu miydani)
Pâlpâie focul tomnatic...
: Opere, Poezia – Ed. Univers 1984
Poezii 2019-11-07 (3420 ascoasi tu miydani)
Parabază
: Poezii – Goethe – Editura Miracol 1997
Poezii 2018-10-16 (4601 ascoasi tu miydani)
Parcul
: Poezii – Goethe – Editura Miracol 1997
Poezii 2018-10-09 (4707 ascoasi tu miydani)
Pescarul (Der Fischer)
: trad. N. Argintescu-Amza
Poezii 2009-05-03 (24380 ascoasi tu miydani)
Plugarului
: Poezii – Goethe – Editura Miracol 1997
Poezii 2018-10-08 (4812 ascoasi tu miydani)
Prevenire
: Poezii – Goethe – Editura Miracol 1997
Poezii 2018-10-09 (4723 ascoasi tu miydani)
Prevenit
: Opere, Poezia – Ed. Univers 1984
Poezii 2019-10-27 (4372 ascoasi tu miydani)
Prezență
: Poezii – Goethe – Editura Miracol 1997
Poezii 2018-12-05 (4363 ascoasi tu miydani)
Prezență (variantă)
: Viața-i un lucru bun – ed. Univers 1999
Poezii 2019-10-04 (3969 ascoasi tu miydani)
Prinții-și imprimă ades
: Opere, Poezia – Ed. Univers 1984
Poezii 2018-12-18 (4255 ascoasi tu miydani)
Privind craniul lui Schiller
: Poezii – Goethe – Editura Miracol 1997
Poezii 2018-12-13 (4558 ascoasi tu miydani)
Prooemion
: Traducere Șt. Aug. Doinaș
Poezii 2005-10-11 (11477 ascoasi tu miydani)
Recunoscută ești
: Viața-i un lucru bun – ed. Univers 1999
Poezii 2019-10-04 (4094 ascoasi tu miydani)
Regele din Thule
: Viața-i un lucru bun – ed. Univers
Poezii 2019-10-06 (4393 ascoasi tu miydani)
Regele ielelor (Erlkönig)
: trad. N. Argintescu-Amza
Poezii 2009-05-03 (38258 ascoasi tu miydani)
Ritmul mult vrăjește
: Opere, Poezia – Ed. Univers 1984
Poezii 2019-10-27 (4112 ascoasi tu miydani)
Roza din câmpie
: Viața-i un lucru bun – ed. Univers 1999
Poezii 2019-10-06 (4081 ascoasi tu miydani)
Să nu blesteme gura-ți de rubin
: Opere, Poezia – Ed. Univers 1984
Poezii 2018-12-14 (4325 ascoasi tu miydani)
Salut floral
: Opere, Poezia – Ed. Univers 1984
Poezii 2019-10-23 (4321 ascoasi tu miydani)
Se știe că tu ești cea mai frumoasă
: Opere, Poezia – Ed. Univers 1984
Poezii 2019-11-02 (3960 ascoasi tu miydani)
Se zbuciumă a patimii vâltoare
: Opere, Poezia – Ed. Univers 1984
Poezii 2018-12-22 (4428 ascoasi tu miydani)
Sehnsucht
:
Poezii 2005-07-04 (9250 ascoasi tu miydani)
Selige Sehnsucht
:
Poezii 2006-07-15 (11717 ascoasi tu miydani)
Semn din ochi
: Viața-i un lucru bun – ed. Univers 1999
Poezii 2019-10-09 (4152 ascoasi tu miydani)
Sfântul Ioan în Noroi...
: Opere, Poezia – Ed. Univers 1984
Poezii 2018-12-14 (3346 ascoasi tu miydani)
Și dacă eu te-alint
: Opere, Poezia – Ed. Univers 1984
Poezii 2018-12-21 (4012 ascoasi tu miydani)
Și dacă ochiul nu ar fi solar
: Viața-i un lucru bun – ed. Univers 1999
Poezii 2018-12-24 (3659 ascoasi tu miydani)
Simțământ de toamnă
: Poezii – Goethe – Editura Miracol 1997
Poezii 2018-10-05 (3841 ascoasi tu miydani)
Simțământ omenesc
: Poezii – Goethe – Editura Miracol 1997
Poezii 2018-10-16 (3856 ascoasi tu miydani)
Simțire omenească
: Traducere A. Covaci
Poezii 2005-10-10 (11047 ascoasi tu miydani)
Solemn îl vedem pe doge...
: Opere, Poezia – Ed. Univers 1984
Poezii 2018-12-15 (3087 ascoasi tu miydani)
Sonetul
: Traducere A. Covaci
Poezii 2005-10-11 (11736 ascoasi tu miydani)
Sonetul – (variantă)
: Viața-i un lucru bun – ed. Univers 1999
Poezii 2019-10-26 (2801 ascoasi tu miydani)
Speranța
: Opere, Poezia – Ed. Univers 1984
Poezii 2019-10-29 (3088 ascoasi tu miydani)
Frândza: 6 : 5 : 4 : 3 : 2 : 1 |
|
|
|
|
|
Biografii Johann Wolfgang Goethe
Johann Wolfgang Goethe, înnobilat 1782 (n. 28 august 1749, Frankfurt am Main – d. 22 martie 1832, Weimar) a fost un mare poet german, ilustru gânditor și om de știință, una dintre cele mai de seamă personalități ale culturii universale.
Născut la Frankfurt pe Main, fiu al lui Johann Kaspar Goethe (1710–1782), înalt funcționar de stat, și al Catharinei Elisabeth Textor (1731–1808).
Relația lui Goethe cu părinții, nu a fost fără conflicte. Cu excepția sorei sale născute la 7 decembrie 1750 Cornelia Friderike Christiana, ceilalți frați toți au murit timpuriu. În anul 1758 tînărul Goethe s-a înbolnăvit de variolă.
Din anul 1756 pînă 1758, el vizitase o școală publică. Un rol esențial în educație religioasă luterană include lectură în Biblie și duminică slujbele la biserică. Primind o educație aleasă, studiind desenul, muzica, scrima, călărie, literatura germană și universală, limbi străine vechi și moderne (greaca veche, latina, ebraica, italiana, franceza și engleza).
Prima îndoială în credință, Goethe a avut-o în anul 1755 cu ocazia cutremurului din Lisabona [1], unde: Dumnezeu i-a pedepsit la fel pe cei nevinovați că și pe cei vinovați și nu s-a dovedit părintește [2].
Educația religioasă pe care a primit-o în Frankfurt de la Johann Philipp Fresenius, un prieten al familiei și mai târziu de la unchiul lui, preotul Ioan Iacob Starck, nu prea i-au plăcut: Protestantismul Bisericii care ne-a fost predat, a fost doar o singură moralitate uscată; la un discurs înțelept nu s-au gîndit, și doctrina nu era pentru inimă, nici pentru suflet.
Numai ocupația cu Vechiul Testament, mai ales de poveștile de Patriarhi Avraam, Isaac și Iacob i-au sugerat imaginațiile. Atitudinea sa față de Bisericiă și dogma creștină, a rămas până mai târziu distanțată și chiar ostilă.
Goethe a început să iubească de timpuriu literatura, pe care o putea găsi în vasta bibliotecă al tatălui sau. Fascinat era și de teatru, în casa părintească, anual se prezenta un spectacol de teatru de păpuși. În timpul ocupației Frankfurtului de către trupele franceze, vizita des Teatrul Franțusesc. În anul 1763 a asistat la un concert al tânărului Mozart, care atunci avea șapte ani.
În anul 1765 începe să studieze dreptul la Universitatea din Leipzig de care nu era prea încântat, dar pe care termină în anul 1768. Mai întîi Goethe trebuia să se adapteze la haine și maniere, stilul elegant de viață pentru a fi acceptat de noii concetățeni. În acest timp o plăcere pentru el era, participarea la cursurile lui Christian Gellert, un poet și filosof etic al iluminismului.
De asemenea participa și la cursurile de desen ale pictorului și sculptorului, Adam Oeser, care era directorul Universității din Leipzig. În acest timp scrie primele poezii, Neue Lieder („Cântece noi”), pătrunse de un lirism puternic și elevat, precum și o comedie întitulată Die Laune des Verliebten („Capriciul îndrăgostitului”).
Dar de asemenea tînǎrul Goethe se bucura de libertățile departe de casa părintească. El vizita spectacole de teatru, sau petrecea serile cu prietenii la bere. Aici are și prima deziluzie sentimentală, în iubirea neîmpărtășită de Anna Katharina Schönkopf care după doi ani, este de comun acord desființată. Acest eveniment l-a inclus în comedia Die Mitschuldigen („Vinovații”), scrisă la întoarcerea lui acasă.
Un an și jumătate, perioadă de refacere după deziluzia sentimentală în care o prietenă a mamei sale Susanne von Klettenberg îi aducea la cunoștință conceptul pietetic al Herrnhuter Brüdergemeine, o derivație a Bisericii Protestante, Goethe se ocupa cu misticismul, alchimia și cercetarea sufletului.
După o lungă boală, Christiane, soția lui Goethe, moare în anul 1816. Drept urmare, în 1817, Goethe se retrage din conducerea teatrului din Weimar. Nora sa se îngrijea de bunăstarea lui. În acest timp, Goethe a început să facă ordine în lucrările sale.
În această perioadă scrie Geschichte meines botanischen Studiums („Istoria studiului meu botanic”), pînă în 1824, urmate de lucrările Zur Naturwissenschaft überhaupt („Către științe naturale”) gânduri despre morfologie, geologie și mineralogie.
Goethe se imprietenise cu Karl Friedrich Reinhard și Kaspar Maria von Sternberg. Temporar, se dedică aspectelor mistice. Agendele și notițele din anii din urmă îi vor servi la scrierea lucrării Italienische Reise („Călătoria Italiană”). În anul 1821 urmează o colecție de romane scurte: Wilhelm Meisters Wanderjahre („Drumețiile lui Wilhelm Meister”).
În anul 1823 Goethe, se îmbolnăvește de inflamație a pericardului inimii. După ce s-a însănătoșit, a devenit mai spiritual decât înainte. În Karlsbad, bătrânul Goethe face cunoștință cu tînăra de 19 de ani, Ulrike von Levetzow, pe care o cere în căsătorie. Ea însă îl respinge, fapt pentru care Goethe scrie în drum spre casă cu dezamăgire Marienbader Elegie („Elegia din Marienbad”).
Cu ultimile puteri, reia să lucreze la Faust II. El însuși nu mai scria, doar dicta, în felul acesta Goethe rezolvându-și corespondența, dar și mărturisind în discuții lungi problemele sale poetului Johann Peter Eckermann, care scria.
În anul 1830, moare fiul său, August, în Roma. În același an încheiea lucrarul la a doua parte din Faust. Aceasta a fost o lucrare la care ani mulți, «a deveni» a fost pentru el cel mai important lucru. Formal era o piesă pentru scenă, dar care de fapt abia dacă se putea juca pe aceasta. În ultimii ani s-a amestecat în controversele dintre cei doi paleontologi Georges Cuvier și Étienne Geoffroy Saint-Hilaire referitoare la catastrofism, dezvoltarea continuă a speciilor etc.
În august 1831 va vizita din nou pădurea Turingiei din Ilmenau, acolo unde i-au venit primele idei științifice. 51 de ani mai târziu, după ce în 1780 a scris pe o scîndură a unei căsuțe de vânătoare pe Kickelhahn celebrul său poem Wandrers Nachtlied („Cîntecul de noapte al călătorului”), el a vizitat din nou acest loc.
La 22 martie 1832 Goethe a murit de pneumonie. Ultimile sale cuvinte, care se pare că ar fi fost: Mehr Licht! („Mai multă lumină!”), sunt relatate de medicului său, Carl Vogel, care în momentul decesului însă nu era în camera lui Goethe [24]. Goethe a fost îngropat pe data de 26 martie la Mormântul Prinților în Weimar.
După moartea poetului, aprecierea lui a scăzut. El se afla acuma în umbra lui Friedrich Schiller, a cărui tendințe revoluționare se potriveau mai bine timpului, decît poziția conservatoare a lui Goethe. În afara de diferiți critici, chiar și din rîndul bisericii, i se reproșa lipsa de patriotism, de credință și de moralitate. Abia după anii 1860, Goethe aparține de literatura predată la școlile germane. Această perioadă de lipsă de atenție pentru Goethe și operele sale, sa încheiat cu crearea Imperiului German din anul 1871.
În timpul național-socialismului, naziștii au pomenit puțin de Goethe. Umanismul și cosmopolitismul lui și idealul de educație de om pe sine stătător și însuși finalizat, nu se potrivea cu ideologia fascistă. Alfred Rosenberg, declarase în cartea sa din anul 1930 Der Mythus des 20. Jahrhunderts („Mitul secolului 20”), că Goethe nu ar fi de folos pentru următoarea: „perioadă de luptă aprigă, pentru că el a fost un personaj care a urât violența atât în viață cît și în versuri”
Goethe încerca să lege poezia, științele naturale, filozofia și politică. Activități practice și întâlnirile cu alți oameni, sunt reflectate în operele sale poetice și literare. Lucrările lui poetice, se bazează întotdeauna pe întîmplări concrete. Goethe era fascinat de teoria cunoașterii a lui Kant. Teza, „noi nu putem recunoaște objectiv, obiectele filosofiei, doar putem să ne gîndim despre cele înregistrate”, erau tocmai convingeriile lui Goethe: Nun aber schien zum erstenmal eine Theorie mich anzulächlen („Acuma pentru prima dată mi-se pare să-mi surîdă o teorie”).
Sursa: Wikipedia
|
Texti Pripusi
