agonia armâneashti v3 |
Agonia - Workshopuri Artistitsi | Nomuri | Mission | Contactŭ | Ânyrâpsea-ti | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Articolŭ Farâ Antritseari Eseu Multimedia Lucri tsi suntu mash ti membru Poezii Presâ | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
![]()
agonia ![]()
■ Interzicerea expoziÈ›iei organizate de Societatea Culturală Aromână ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contactŭ |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2012-02-29 | [Aestu textŭ lipseashti s-hibâ dghivâsitŭ tu romana] | Ânyrâpsitŭ tu bibliotecâ di serban georgescu Bhagavat a spus: "Cel întrupat în toate trupurile este pururi de nevătămat, o Bharata; de aceea nu trebuie să plângi vreo ființă. (...) Numai fapta să-È›i fie conducătoare, niciodată fructele faptei. Să nu ai drept temei fructul faptelor; È™i nu te lega de nefăptuire. Stând în yoga, îndeplineÈ™te faptele, părăsind legătura față de ele, o Dhananjaya, fiind acelaÈ™i la reuÈ™ită È™i la nereuÈ™ită; acestei egalități de spirit i se spune yoga. Fapta este cu mult mai prejos de yoga cunoaÈ™terii (buddhiyoga), o Dhananjaya; caută-È›i refugiul în cunoaÈ™tere; sunt demni de milă cei care au ca temei al faptelor fructul acestora. (...) Când cunoaÈ™terea ta va trece peste hățiÈ™ul confuziei, atunci vei ajunge la nepăsarea față de ce È›i-e dat să auzi sau față de ce ai auzit (...) Cel care își retrage mereu simÈ›urile de la obiectele lor, precum broasca È›estoasă mădularele în carapacea ei, acela are înÈ›elepciunea neclintită. Chiar È™i la omul înÈ›elept care se stăpâneÈ™te, o tu, fiu al lui Kunti, simÈ›urile frământate târăsc mintea cu forÈ›a. Când este noapte pentru toate fiinÈ›ele, cel care se stăpâneÈ™te veghează. Când este veghe pentru fiinÈ›e, pentru înÈ›eleptul care vede Sinele este noapte. Omul care izgonind dorinÈ›ele trăieÈ™te fără dorinÈ›e, fără să gândească "eu" È™i "al meu", acela ajunge la pace. Omul care se bucură numai de Sine, care găseÈ™te mulÈ›umire numai în Sine, care își găseÈ™te liniÈ™tea numai în Sine, acela nu mai are nimic de făcut. Acela nu-È™i află un sprijin în ce este sau nu este făcut aici, pe pământ, È™i din toate fiinÈ›ele nu depinde de niciuna, pentru nimic. SăvârÈ™eÈ™te deci fapta ce trebuie făcută, mereu desprins de ea, căci omul care făptuieÈ™te desprins de faptele sale, ajunge la culme. Este mai bine să pieri în Legea ta proprie decât să te mântuieÈ™ti în Legea altuia. Despre cel ce trece la faptă fără dorință È™i hotărâre, ale cărui fapte sunt arse de focul CunoaÈ™terii, despre el cei iluminaÈ›i spun că este un înÈ›elept. Fără dorinÈ›e, cu mintea È™i trupul stăpânite, părăsind orice bun lumesc, săvârÈ™ind faptele numai cu trupul, el nu-È™i atrage păcat. MulÈ›umit cu ce-i aduce întâmplarea, trecut dincolo de dualitate, lipsit de simțăminte egoiste, acelaÈ™i în reuÈ™ită È™i în nereuÈ™ită, chiar făptuind, el nu este legat. Toate fiinÈ›ele le vei vedea în Sinele tău È™i, deci, în Mine. AÈ™a cum focul aprins face cenușă din vreascuri, aÈ™a È™i focul CunoaÈ™terii face din toate faptele cenușă. CunoaÈ™terea este învăluită în necunoaÈ™tere. Această necunoaÈ™tere tulbură mintea creaturilor. ÃŽnÈ›elepÈ›ii privesc la fel la un brahman plin de È™tiință È™i virtute morală, la un bou, la un elefant, la un câine sau la un mâncător de câini. (...) ÃŽndepărtând contactele exterioare, cu privirea aÈ›intită numai între cele două sprâncene, egalizând suflul inspirator (prana) cu suflul exterior (apana) care trec prin nas, ascetul cu mintea, simÈ›ul intern È™i simÈ›urile stăpânite, care are drept ultim scop eliberarea, lipsit de dorinÈ›e, frică È™i milă, numai acela este eliberat pentru totdeauna. (...) Pentru ascetul doritor să se înalÈ›e la yoga, instrumentul de lucru este fapta. Pentru cel care a ajuns la yoga, instrumentul de lucru este renunÈ›area. (...) Yoga nu este pentru cel care mănâncă prea mult, nici pentru cel care nu mănâncă deloc, nici pentru cel care doarme prea mult È™i nici pentru cel mereu treaz, o Arjuna! (...) Pământul, Apa, Focul, Vântul, Eterul, SimÈ›ul intern, Mintea È™i Eul sunt cele opt părÈ›i diferite ale Naturii mele. Aceasta este Natura mea inferioară. Natura mea superioară însă, să È™tii, este alta; ea este, o tu cel cu braÈ›ul mare, Sinele Individual (Jivabhuta) care È›ine această lume. AÈ™a cum marele È™i veÈ™nicul Vânt, care bântuie pretutindeni, se află în SpaÈ›iu, tot astfel se spune că toate fiinÈ›ele se află în Mine... (...) Sprijinindu-mă în propria mea Natură, creez mereu È™i mereu această multitudine a fiinÈ›elor, de nevoie, prin forÈ›a Naturii. Dar aceste fapte nu mă leagă, o Dhananjaya. Eu rămân ca un străin, dezlegat de aceste fapte (...) Cel de care nu se teme lumea È™i care nu se teme de lume, care este eliberat de zbuciumul bucuriei, furiei È™i fricii, acela mi-a drag (...) Nepăsător la insultă sau laudă, tăcut, mulÈ›umit cu orice, fără casă, cu mintea neclintită, dăruit Mie - aÈ™a este omul drag Mie. (...) Desprins, nelegat de copii, soÈ›ie, casă È™i celelalte, mereu egal în spirit indiferent dacă se întâmplă cele dorite sau cele nedorite, dăruit neîntrerupt Mie, aÈ™ezat în locuri singuratice, cu dezgust de a se aduna cu oamenii, concentrat pe cunoaÈ™terea Sinelui suprem, pe înÈ›elegerea rostului cunoaÈ™terii adevărului - aceasta este CunoaÈ™terea. Iar ceea ce este altfel decât aceasta se numeÈ™te NecunoaÈ™tere (...) Sattva, Rajas È™i Tamas sunt TendinÈ›ele născute din Natură; ele înlănÈ›uie în trup, o tu cel cu braÈ›ul mare, pe Neclintitul întrupat. ÃŽntre acestea Sattva este fără de pată, este lumină È™i ne-chin; ea înlănÈ›uie prin legătura fericirii È™i prin legătura cunoaÈ™terii. Rajas are pasiunea ca esență, se naÈ™te din sete È™i legătură; ea înlănÈ›uie pe cel întrupat prin legătura faptei. Tamas este necunoaÈ™terea, este tulburarea minÈ›ii, a tot ce este întrupat; ea înlănÈ›uie prin delăsare, lene È™i somn. Dacă Sattva este sporit în momentul în care omul moare, atunci el merge spre luminile nepătate ale celei mai înalte CunoaÈ™teri. "Azi am dobândit aceasta", "ÃŽmi voi împlini această dorință", "Acest bun este È™i acela va fi altă dată al meu", "Acest duÈ™man l-am doborât È™i îi voi doborî È™i pe ceilalÈ›i", "Stăpânul Divin sunt eu însumi", "Am parte de bucurii, mă împlinesc, sunt puternic È™i fericit", "Sunt bogat, de neam nobil, cine se compară cu mine?", "Voi aduce sacrificii, voi face danii, mă voi bucura" - aÈ™a gândesc cei tulburaÈ›i de NecunoaÈ™tere. Fericirea care la început este ca otrava, la sfârÈ™it ca nectarul nemuririi, care se naÈ™te din lumina CunoaÈ™terii Sinelui - această fericire È›ine de Sattva. Fericirea care se naÈ™te din contactul simÈ›urilor cu obiectele lor, care la început este ca nectarul nemuririi iar la sfârÈ™it ca otrava - această fericire È›ine de Rajas. Fericirea care de la început È™i până la sfârÈ™it nu este decât o tulburare a Sinelui, născută din somn, delăsare È™i nepăsare - această fericire È›ine de Tamas. Nu există pe pământ printre oameni, sau în Cer printre zei, vreo făptură care să fie eliberată de aceste trei TendinÈ›e născute din Natură: Sattva, Rajas È™i Tamas. Mai bună este Legea proprie, chiar imperfectă, decât o lege străină corect îndeplinită. ÃŽnfăptuind ceea ce È›ine de firea sa, omul nu-È™i atrage păcatul. (...) Dacă sprijinindu-te doar pe egoismul tău, gândeÈ™ti "nu voi lupta", zadarnică îți este hotărârea. Natura ta te va sili. (...) Traducere din limba sanscrită de Sergiu Al-George Editura Herald BucureÈ™ti (anul apariÈ›iei neprecizat de către editură, eu am cumpărat cartea în noiembrie 2005)
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Casa a Literaturiljei, a poeziljei shi a culturâljei. Ânyrâpsea sh-hârsea-ti di articoli, eseuri, prozâ, poezie clasicâ sh-antritseri (concursuri). | ![]() | |||||||
![]() |
Nu ufilisits texti dit site fârâ s-nâ spunets.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politicâ di scuteari tu miydani sh-confidentsialitati