agonia armâneashti v3 |
Agonia - Workshopuri Artistitsi | Nomuri | Mission | Contactŭ | Ânyrâpsea-ti | ||||
Articolŭ Farâ Antritseari Eseu Multimedia Lucri tsi suntu mash ti membru Poezii Presâ | ||||||
|
||||||
agonia Texti Pripusi
■ Interzicerea expoziÈ›iei organizate de Societatea Culturală Aromână
Romanian Spell-Checker Contactŭ |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2002-10-03 | [Aestu textŭ lipseashti s-hibâ dghivâsitŭ tu romana] | Ânyrâpsitŭ tu bibliotecâ di Geta Adam
In seara asta, privesc cerul instelat pentru prima oara dupa mai bine de un an. Mi se pare mic. Oare cresc eu sau universul se micsoreaza ? Sau poate si una si alta ? Cata deosebire fata de contemplarile siderale atat de dureroase din adolescenta. Prin ele ma simteam absolut faramitat, topit in elementul in care credeam la modul romantic pe vremea aceea: insondabilele, infinitele imensitati ale cosmosului. Eram stapanit de melancolie fiindca tot ce simteam era absolut de nedefinit. Acum, dimpotriva, emotiile mele sint atat de definibile, incat le-as putea face mulajul. Pe loc ma si hotarasc sa-mi comand unul, din ghips, care sa reprezinte cu maximum de fidelitate emotia contemplarii boltii celeste.
Sint recunoscator fizicii moderne, caci a confirmat, prin cercetarile sale, aceasta placuta idee, sibaritica si absolut antiromantica: ’spatiul este finit’. Emotia mea are forma perfecta a unui continuum cu patru fese, ea are insasi tandretea carnii din care e plasmuit Universul. Cand merg sa ma culc, zdrobit de oboseala lucrului de peste zi, incerc sa-mi pastrez, in pat, emotia si ma linistesc incet-incet spunandu-mi ca, la urma urmei, Universul - desi capabil de expansiune prin materia lui mai mult sau mai putin abundenta - nu e altceva decat vinare de vant. De fapt, sint atat de multumit sa vad in sfarsit cosmosul restrans la aceste proportii mai rezonabile, incat imi vine sa-mi frec mainile de bucurie, numai ca un asemenea gest ingrozitor e ceva tipic sau anti -dalinian. Dimpotriva, inainte de a ma scufunda in somn, am sa-mi sarut mainile – in loc sa mi le frec in chip abominabil - cu bucuria cea mai curata, repetandu-mi ca, aidoma oricarui lucru material, Universul arata grozav de meschin si de neincapator, daca-l compari, de pilda, cu inaltimea unei frunti pictate de Rafael.
|
||||||||
Casa a Literaturiljei, a poeziljei shi a culturâljei. Ânyrâpsea sh-hârsea-ti di articoli, eseuri, prozâ, poezie clasicâ sh-antritseri (concursuri). | |||||||||
Nu ufilisits texti dit site fârâ s-nâ spunets.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politicâ di scuteari tu miydani sh-confidentsialitati