agonia armâneashti v3 |
Agonia - Workshopuri Artistitsi | Nomuri | Mission | Contactŭ | Ânyrâpsea-ti | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Articolŭ Farâ Antritseari Eseu Multimedia Lucri tsi suntu mash ti membru Poezii Presâ | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
![]()
agonia ![]()
■ Interzicerea expoziÈ›iei organizate de Societatea Culturală Aromână ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contactŭ |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2005-09-01 | [Aestu textŭ lipseashti s-hibâ dghivâsitŭ tu romana] | Ânyrâpsitŭ tu bibliotecâ di Corneliu Traian Atanasiu Sînt ostenit ca drumul È™i uscat ca praful. Mai sînt izvoare pe pămîntul nostru? ÃŽntreb È™i caut. Frunze-nlătur cu piciorul. Foi ruginite cad, se-ngroașă vraful. E tristă luna azi în Dacia cînd trece peste plai È™i stînă. Sub cîte-o piatră de altar, subt capiÈ™te păgînă, se spune că mai gîlgîie pe-alocuri apa, mai murmură la obîrÈ™ii prin munÈ›i, dar nu în vale, în fîntînă. De-o apă-mi este sete, de apa izvorîtă din argint, din munte ce leagăn fost-a seminÈ›iei noastre. Se profilează-n zări piscuri cărunte. UrcuÈ™ul pînă-n pragul unui zeu pe coama muntelui e greu. De mînă È™i la pas cu tine - n-aÈ™ pierde însă niciodat' cărarea prin aluniÈ™ È™i tufa de afine. Ne-am poticni din cînd în cînd, dar nu ne-am pierde. Pe vîrfuri sacre, în albastru, ne-ar călăuzi un nor pe sus, jos muÈ™chiul verde È™i fagii zvelÈ›i si-nalÈ›i, ce mai păstrează în chipul lor o aminitire trează de mari coloane din vechime. Sub paÈ™i, pe-acolo, mai răsună, subt bolovani È™i flori, acoperite bolÈ›i. Sînt tainiÈ›e de mii de ani, adăpostind în ele amfore rotunde, în care tu întreagă, ai încăpea sau pîn' la subsuori. (Mă-ncearcă un surîs fără temei. Mai trebuie s-o spun? ÃŽn amforele de argilă se păstrau pe vremuri nu femei, ci alte bunuri ale dimineÈ›ii, aidoma femeilor: grîul cetății, pînea vieÈ›ii.) Călcînd prin rouă È™i prin iarbă poate că am sparge chiar noi, subt talpa noastră, cupa de roÈ™iatic lut din care aprigul, tăcutul rege își bău durerea-nfrîngerii pe scut. (Dacii cătau prin È™uierul de brazi să schimbe magic o viață în legendă, în jurul regelui dansînd pe cataligi, frenetic È™i-n extaz.) Ne va fi dat s-ajungem È™i pe culme într-o zi? Pe-o treaptă sus vom iscodi ce-a fost cîndva È™i nu mai este: templul de aur pe priporul din poveste. ÃŽl sprijineau vreo patruzeci È™i nouă de coloane, înfățiÈ™are-avînd de vipere ce pline de ardoare în vîrful cozilor s-ar ridica în soare. Pe-o lespede È™ezînd acolo lîngă tine, voi prinde iarăși grai: iată supremele izvoare! Și umbra inimii mi-o voi vedea în palma ta căzînd. Prielnic peste frunte ne va bate vînt. Iar noaptea, în acelaÈ™i loc, ne-or lumina, lucind din prunduri È™i din unde, comorile-ngropate în matca rîului ceresc. Murmurul nostru, visul, se va-mpărtăși din nemurire printre greierii ce cîntă È™i printre zei, cari, fără temple, mai trăiesc.
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Casa a Literaturiljei, a poeziljei shi a culturâljei. Ânyrâpsea sh-hârsea-ti di articoli, eseuri, prozâ, poezie clasicâ sh-antritseri (concursuri). | ![]() | |||||||
![]() |
Nu ufilisits texti dit site fârâ s-nâ spunets.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politicâ di scuteari tu miydani sh-confidentsialitati