plânsul în oraș: mâini fricoase își schimbă într-ascuns culoarea – și
încă o noapte izabela va fi a dreptății a nisipurilor (respirația
cavalerului printre cavaleri e cea mai galbenă)

și spre dimineață la castel – dacă s-ar auzi cântece: o cheie pe buze
oho și pe trădare. dulce strigăt. sarea depusă la porți. spera să se
joace mai frumos (cavalerul în depozite mari de sânge)

tu dormi dragostea mea. sunt singur am inventat poezia și nu mai
am inimă