Frândza: 2 : 1
A fost odat’...
:
 Poezii 2005-05-20 (9747 ascoasi tu miydani)
A murit...
:
Poezii 2003-05-29 (8916 ascoasi tu miydani)
Acasă
:
Poezii 2005-12-07 (12989 ascoasi tu miydani)
Aducerile-aminte
:
Poezii 2005-06-24 (11642 ascoasi tu miydani)
Aeternitas
:
Poezii 2005-10-14 (8997 ascoasi tu miydani)
Agonie
:
Poezii 2005-09-06 (9169 ascoasi tu miydani)
Am fost...
:
Poezii 2003-05-29 (10644 ascoasi tu miydani)
Amurg
:
Poezii 2005-10-14 (24332 ascoasi tu miydani)
Apostolul
:
Poezii 2005-10-14 (16879 ascoasi tu miydani)
Apostolul
:
Poezii 2005-10-14 (9344 ascoasi tu miydani)
Apus
:
Poezii 2005-10-14 (13112 ascoasi tu miydani)
Asfințit
:
Poezii 2005-10-14 (12660 ascoasi tu miydani)
Așteptare
:
Poezii 2005-10-14 (10316 ascoasi tu miydani)
Așteptare
:
Poezii 2005-10-14 (10405 ascoasi tu miydani)
Așteptare
:
Poezii 2005-10-14 (10890 ascoasi tu miydani)
Atunci
:
Poezii 2005-12-07 (9300 ascoasi tu miydani)
Bătrâni
:
Poezii 2005-12-07 (15551 ascoasi tu miydani)
Cade-o lumină
:
Poezii 2005-06-24 (9125 ascoasi tu miydani)
Cain
:
Poezii 2005-12-07 (8703 ascoasi tu miydani)
Cântă moartea
:
Poezii 2005-12-07 (12931 ascoasi tu miydani)
Cântec
:
Poezii 2005-12-07 (12712 ascoasi tu miydani)
Cântece
:
Poezii 2005-12-07 (23648 ascoasi tu miydani)
Cântece
:
Poezii 2005-12-07 (8124 ascoasi tu miydani)
Cântece
:
Poezii 2005-12-07 (8712 ascoasi tu miydani)
Cântecele mele
:
Poezii 2005-12-07 (9934 ascoasi tu miydani)
Cărbunii
:
Poezii 2009-10-11 (10711 ascoasi tu miydani)
Ceahläul
:
Poezii 2002-10-23 (10339 ascoasi tu miydani)
Cetind pe Baudelaire
:
Poezii 2013-03-21 (6476 ascoasi tu miydani)
Chemare
:
Poezii 2006-05-16 (8340 ascoasi tu miydani)
Clăcașii
:
Poezii 2008-02-07 (14956 ascoasi tu miydani)
Coboară toamna...
:
Poezii 2006-05-16 (30742 ascoasi tu miydani)
Cosașul
:
Poezii 2009-10-13 (9780 ascoasi tu miydani)
Craciunul copiilor
:
Poezii 2004-10-05 (24679 ascoasi tu miydani)
Dăscălița
: poezii pentru copii
Poezii 2005-09-25 (26397 ascoasi tu miydani)
Dascălul
:
Poezii 2009-10-11 (10338 ascoasi tu miydani)
De demult...
:
Poezii 2006-05-16 (25302 ascoasi tu miydani)
Departe
:
Poezii 2009-10-12 (10393 ascoasi tu miydani)
Din larg
:
Poezii 2010-04-28 (9753 ascoasi tu miydani)
Doina
:
Poezii 2008-11-12 (33444 ascoasi tu miydani)
Dorinta
:
Poezii 2002-12-06 (12640 ascoasi tu miydani)
E sărbătoare
:
Poezii 2008-02-07 (10214 ascoasi tu miydani)
Eu știu un basm
:
Poezii 2009-10-11 (7922 ascoasi tu miydani)
Fără țară
:
Poezii 2009-10-21 (9828 ascoasi tu miydani)
Fată mare
:
Poezii 2002-10-23 (9216 ascoasi tu miydani)
Fecunditas
: Ne cheamă pământul, 1909
Poezii 2005-07-16 (7781 ascoasi tu miydani)
Graiul pâinii
:
Poezii 2009-10-13 (7762 ascoasi tu miydani)
În mine câteodată
:
Poezii 2009-10-26 (9217 ascoasi tu miydani)
Frândza: 2 : 1 |
|
|
|
|
|
Biografii Octavian Goga
Octavian Goga (n. 1 aprilie 1881, Rășinari — d. 7 mai 1938, Ciucea) a fost un poet român, ardelean, de origine aromână, politician de extremă dreaptă, (pro-nazist și anti-semit și prim-ministrul României din 28 decembrie 1937 până la 11 februarie 1938. Membru al Academiei Române din anul 1920.
Octavian Goga s-a născut la 1 aprilie 1881 în satul Rășinari, de pe versantul nordic al Carpaților, în casa cu nr. 778 de pe Ulița popilor, fiul preotului ortodox Iosif Goga și al soției sale, Aurelia, învățătoare (și colaboratoare în tinerețe la ziarul Telegraful român și la revista Familia). Între anii 1886-1890, Goga a urmat școala primară din satul natal, avându-l învățător pe Moise Frățilă, intelectual patriot, prototipul posibil din poezia Dascălul, așa cum sora sa, Victoria, stinsă de timpuriu, a fost prototipul din Dăscălița. Cea mai mare parte a vacanțelor, așa cum povesteste autorul în diverse texte autobiografice, și le-a petrecut în satul natal al tatălui său, Crăciunelu de Sus, jud. Alba. Satul se află pe Târnava Mică, astăzi fiind parte a comunei Cetatea de Baltă și circa 20% din familiile din sat poartă numele de Goga. Poetul spunea: "viața tăranilor de pe delnițele Crăciunelului mi-au fost sursă de inspirație pentru Plugarii și Clăcașii"[necesită citare]. În 1890, poetul s-a înscris la liceul de stat din Sibiu (astăzi Liceul Gheorghe Lazăr), ale cărui cursuri l-a urmat până în 1899, când s-a transferat la liceul românesc din Brașov. La absolvirea liceului, în 1900 s-a înscris la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Budapesta, continuându-și apoi studiile la Berlin și încheindu-le în 1904.
În numărul din 12-24 decembrie (nr. 275, p. 1098) ziarul Tribuna (Sibiu) i-a publicat prima poezie, Atunci și acum, semnată Tavi. Ion Pop-Reteganul de la Revista ilustrată (Bistrița) i-a scris la poșta redacției: „Ai talent, tinere amic, cultivează-l cu diligență, că poți deveni mare. Ziua bună de dimineață se arată. Nu cumva să neglijezi datorințele de studinte”. După aceste încurajări, i se publică pe o jumătate de pagină poezia Nu-i fericire pe pământ[3]. Goga, elev la liceul cu limba de predare maghiară din Sibiu, încă nu împlinise șaptesprezece ani.
Următoarele poezii pe care le-a publicat în revista Familia a lui Iosif Vulcan (Oradea, an XXXIV, 1898, nr. 44, p. 13, noiembrie) și în ziarele Tribuna și Luceafărul (nr. 11, 1 decembrie 1902, nr. 14 - 15, 1 august 1903) au fost semnate, cu precădere, tot Octavian și apoi Nic. Otavă. Abia la 15 septembrie 1903 a semnat, în Luceafărul, prima poezie (Sfârșit de septembrie), cu numele Octavian Goga.
La 1 iulie 1902 a apărut la Budapesta revista revista Luceafărul, publicație pentru cultura națională și unitatea politică a românilor din Transilvania, unde Goga și-a publicat majoritatea poeziilor. Înființarea revistei s-a datorat studenților români care activau la Budapesta, în cadrul Societății „Petru Maior”: Al. Ciura, semnatarul articolului „În loc de program” din primul număr, Octavian Goga, cel care, în 1933, va afirma că titlul revistei „era înrudit cu starea sufletească și cu conștiința literară din acele vremi“. Majoritatea creațiilor incluse de Goga în volumul Poezii (1905), au apărut în Luceafărul, în paginile căreia poetul s-a afirmat ca talent literar autentic.
În 1904, a apărut în Luceafărul (an III, nr. 4, 15 februarie, p. 91 - 92) cunoscuta poezie Oltul, și în nr. 7, din 10 aprilie, p. 151, poezia Dăscălița, semnate Nic. Otavă, iar în 1905, poeziile: Plugarii, Lăutarul, Dascălul, Rugăciune și Clăcașii.
La 5 mai 1938, în parcul Castelului de la Ciucea poetul a suferit un infarct cerebral și a intrat în comă. În ziua de 7 mai 1938, la ora 14,15, s-a stins din viață la vârsta de 57 de ani. La Ciucea, prin fața catafalcului, duminică, 8 mai, și luni, 9 mai, a continuat pelerinajul miilor de oameni care l-au iubit și i-au prețuit opera. Marți, 10 mai, trenul mortuar cu rămășițele pământești ale ilustrului dispărut a pornit spre București. Sicriul a fost așezat, miercuri, 11 mai, în rotonda Ateneului, unde a stat până sămbătă 14 mai, când s-au desfășurat funeraliile naționale. Conform testamentului, nu s-au rostit cuvântări. Ulterior trupul poetului a fost înmormântat la conacul lui Goga de la Ciucea, conform dorinței acestuia
|
Texti Pripusi
