Frândza: 2 : 1
A fost odat’...
:
 Poezii 2005-05-20 (9983 ascoasi tu miydani)
A murit...
:
Poezii 2003-05-29 (9203 ascoasi tu miydani)
Acasă
:
Poezii 2005-12-07 (13272 ascoasi tu miydani)
Aducerile-aminte
:
Poezii 2005-06-24 (11883 ascoasi tu miydani)
Aeternitas
:
Poezii 2005-10-14 (9239 ascoasi tu miydani)
Agonie
:
Poezii 2005-09-06 (9517 ascoasi tu miydani)
Am fost...
:
Poezii 2003-05-29 (10921 ascoasi tu miydani)
Amurg
:
Poezii 2005-10-14 (24630 ascoasi tu miydani)
Apostolul
:
Poezii 2005-10-14 (17180 ascoasi tu miydani)
Apostolul
:
Poezii 2005-10-14 (9644 ascoasi tu miydani)
Apus
:
Poezii 2005-10-14 (13452 ascoasi tu miydani)
Asfințit
:
Poezii 2005-10-14 (12897 ascoasi tu miydani)
Așteptare
:
Poezii 2005-10-14 (10562 ascoasi tu miydani)
Așteptare
:
Poezii 2005-10-14 (10627 ascoasi tu miydani)
Așteptare
:
Poezii 2005-10-14 (11109 ascoasi tu miydani)
Atunci
:
Poezii 2005-12-07 (9600 ascoasi tu miydani)
Bătrâni
:
Poezii 2005-12-07 (15774 ascoasi tu miydani)
Cade-o lumină
:
Poezii 2005-06-24 (9379 ascoasi tu miydani)
Cain
:
Poezii 2005-12-07 (9054 ascoasi tu miydani)
Cântă moartea
:
Poezii 2005-12-07 (13237 ascoasi tu miydani)
Cântec
:
Poezii 2005-12-07 (13021 ascoasi tu miydani)
Cântece
:
Poezii 2005-12-07 (24487 ascoasi tu miydani)
Cântece
:
Poezii 2005-12-07 (8421 ascoasi tu miydani)
Cântece
:
Poezii 2005-12-07 (8987 ascoasi tu miydani)
Cântecele mele
:
Poezii 2005-12-07 (10168 ascoasi tu miydani)
Cărbunii
:
Poezii 2009-10-11 (10984 ascoasi tu miydani)
Ceahläul
:
Poezii 2002-10-23 (10697 ascoasi tu miydani)
Cetind pe Baudelaire
:
Poezii 2013-03-21 (6695 ascoasi tu miydani)
Chemare
:
Poezii 2006-05-16 (8701 ascoasi tu miydani)
Clăcașii
:
Poezii 2008-02-07 (15247 ascoasi tu miydani)
Coboară toamna...
:
Poezii 2006-05-16 (31196 ascoasi tu miydani)
Cosașul
:
Poezii 2009-10-13 (10011 ascoasi tu miydani)
Craciunul copiilor
:
Poezii 2004-10-05 (24990 ascoasi tu miydani)
Dăscălița
: poezii pentru copii
Poezii 2005-09-25 (26659 ascoasi tu miydani)
Dascălul
:
Poezii 2009-10-11 (10602 ascoasi tu miydani)
De demult...
:
Poezii 2006-05-16 (25633 ascoasi tu miydani)
Departe
:
Poezii 2009-10-12 (10758 ascoasi tu miydani)
Din larg
:
Poezii 2010-04-28 (9982 ascoasi tu miydani)
Doina
:
Poezii 2008-11-12 (33847 ascoasi tu miydani)
Dorinta
:
Poezii 2002-12-06 (13032 ascoasi tu miydani)
E sărbătoare
:
Poezii 2008-02-07 (10413 ascoasi tu miydani)
Eu știu un basm
:
Poezii 2009-10-11 (8117 ascoasi tu miydani)
Fără țară
:
Poezii 2009-10-21 (10103 ascoasi tu miydani)
Fată mare
:
Poezii 2002-10-23 (9468 ascoasi tu miydani)
Fecunditas
: Ne cheamă pământul, 1909
Poezii 2005-07-16 (8048 ascoasi tu miydani)
Graiul pâinii
:
Poezii 2009-10-13 (7985 ascoasi tu miydani)
În mine câteodată
:
Poezii 2009-10-26 (9432 ascoasi tu miydani)
Frândza: 2 : 1 |
|
|
|
|
|
Biografii Octavian Goga
Octavian Goga (n. 1 aprilie 1881, Rășinari — d. 7 mai 1938, Ciucea) a fost un poet român, ardelean, de origine aromână, politician de extremă dreaptă, (pro-nazist și anti-semit și prim-ministrul României din 28 decembrie 1937 până la 11 februarie 1938. Membru al Academiei Române din anul 1920.
Octavian Goga s-a născut la 1 aprilie 1881 în satul Rășinari, de pe versantul nordic al Carpaților, în casa cu nr. 778 de pe Ulița popilor, fiul preotului ortodox Iosif Goga și al soției sale, Aurelia, învățătoare (și colaboratoare în tinerețe la ziarul Telegraful român și la revista Familia). Între anii 1886-1890, Goga a urmat școala primară din satul natal, avându-l învățător pe Moise Frățilă, intelectual patriot, prototipul posibil din poezia Dascălul, așa cum sora sa, Victoria, stinsă de timpuriu, a fost prototipul din Dăscălița. Cea mai mare parte a vacanțelor, așa cum povesteste autorul în diverse texte autobiografice, și le-a petrecut în satul natal al tatălui său, Crăciunelu de Sus, jud. Alba. Satul se află pe Târnava Mică, astăzi fiind parte a comunei Cetatea de Baltă și circa 20% din familiile din sat poartă numele de Goga. Poetul spunea: "viața tăranilor de pe delnițele Crăciunelului mi-au fost sursă de inspirație pentru Plugarii și Clăcașii"[necesită citare]. În 1890, poetul s-a înscris la liceul de stat din Sibiu (astăzi Liceul Gheorghe Lazăr), ale cărui cursuri l-a urmat până în 1899, când s-a transferat la liceul românesc din Brașov. La absolvirea liceului, în 1900 s-a înscris la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Budapesta, continuându-și apoi studiile la Berlin și încheindu-le în 1904.
În numărul din 12-24 decembrie (nr. 275, p. 1098) ziarul Tribuna (Sibiu) i-a publicat prima poezie, Atunci și acum, semnată Tavi. Ion Pop-Reteganul de la Revista ilustrată (Bistrița) i-a scris la poșta redacției: „Ai talent, tinere amic, cultivează-l cu diligență, că poți deveni mare. Ziua bună de dimineață se arată. Nu cumva să neglijezi datorințele de studinte”. După aceste încurajări, i se publică pe o jumătate de pagină poezia Nu-i fericire pe pământ[3]. Goga, elev la liceul cu limba de predare maghiară din Sibiu, încă nu împlinise șaptesprezece ani.
Următoarele poezii pe care le-a publicat în revista Familia a lui Iosif Vulcan (Oradea, an XXXIV, 1898, nr. 44, p. 13, noiembrie) și în ziarele Tribuna și Luceafărul (nr. 11, 1 decembrie 1902, nr. 14 - 15, 1 august 1903) au fost semnate, cu precădere, tot Octavian și apoi Nic. Otavă. Abia la 15 septembrie 1903 a semnat, în Luceafărul, prima poezie (Sfârșit de septembrie), cu numele Octavian Goga.
La 1 iulie 1902 a apărut la Budapesta revista revista Luceafărul, publicație pentru cultura națională și unitatea politică a românilor din Transilvania, unde Goga și-a publicat majoritatea poeziilor. Înființarea revistei s-a datorat studenților români care activau la Budapesta, în cadrul Societății „Petru Maior”: Al. Ciura, semnatarul articolului „În loc de program” din primul număr, Octavian Goga, cel care, în 1933, va afirma că titlul revistei „era înrudit cu starea sufletească și cu conștiința literară din acele vremi“. Majoritatea creațiilor incluse de Goga în volumul Poezii (1905), au apărut în Luceafărul, în paginile căreia poetul s-a afirmat ca talent literar autentic.
În 1904, a apărut în Luceafărul (an III, nr. 4, 15 februarie, p. 91 - 92) cunoscuta poezie Oltul, și în nr. 7, din 10 aprilie, p. 151, poezia Dăscălița, semnate Nic. Otavă, iar în 1905, poeziile: Plugarii, Lăutarul, Dascălul, Rugăciune și Clăcașii.
La 5 mai 1938, în parcul Castelului de la Ciucea poetul a suferit un infarct cerebral și a intrat în comă. În ziua de 7 mai 1938, la ora 14,15, s-a stins din viață la vârsta de 57 de ani. La Ciucea, prin fața catafalcului, duminică, 8 mai, și luni, 9 mai, a continuat pelerinajul miilor de oameni care l-au iubit și i-au prețuit opera. Marți, 10 mai, trenul mortuar cu rămășițele pământești ale ilustrului dispărut a pornit spre București. Sicriul a fost așezat, miercuri, 11 mai, în rotonda Ateneului, unde a stat până sămbătă 14 mai, când s-au desfășurat funeraliile naționale. Conform testamentului, nu s-au rostit cuvântări. Ulterior trupul poetului a fost înmormântat la conacul lui Goga de la Ciucea, conform dorinței acestuia
|
Texti Pripusi
