Frândza: 2 : 1
***
: Poezii 2009-08-18 (9108 ascoasi tu miydani)
*** (Îmi port pustiu prin noapte pasul meu)
: Traducerea: Al. Philippide Poezii 2009-08-12 (12796 ascoasi tu miydani)
*** (Iubiri și doruri câte-am dus)
: Poezii 2009-08-12 (7641 ascoasi tu miydani)
*** (La cei pinteni de arginturi)
: Traducerea: Ion Hadârcă Poezii 2009-07-27 (6014 ascoasi tu miydani)
*** (La fel ca-n teatru scena lumii este)
: Traducerea: Ion Hadârcă Poezii 2009-07-27 (6882 ascoasi tu miydani)
*** (Mă înconjoară-o gloată cu fel și fel de inși)
: traducerea: Ioan Horea Poezii 2005-10-20 (9134 ascoasi tu miydani)
*** (Nu, nu te mai iubesc ca altădată)
: Poezii 2009-08-12 (9117 ascoasi tu miydani)
*** (Portretul, după despărțire)
: Poezii 2009-08-12 (7743 ascoasi tu miydani)
*** (Primiți salutul meu, o munți albaștri-ai Caucazului!)
: Traducerea: Victor Tulbure Poezii 2009-08-17 (6778 ascoasi tu miydani)
*** (Prin munții pustii de la nord, singuratic)
: Traducerea: Al. Philippide Poezii 2009-08-12 (7504 ascoasi tu miydani)
*** (Tăcere, discul lunii, plin)
: Traducerea: Ion Hadârcă Poezii 2009-07-14 (7044 ascoasi tu miydani)
*** (Zorind din calde țări străine)
: Traducerea: Virgil Teodorescu Poezii 2009-08-13 (6595 ascoasi tu miydani)
16 mai 1830
: Traducere de H. Grămescu Poezii 2009-08-14 (6785 ascoasi tu miydani)
30 iulie 1830(Paris)
: Traducere de Al. Philippide Poezii 2009-08-14 (7239 ascoasi tu miydani)
Adio, nespălat imperiu...
: Traducere de Ion Hadârcă... Poezii 2009-07-24 (7142 ascoasi tu miydani)
Cântecul demonului
: (fragment din poemul Demonul, cap. 1/XV Poezii 2009-06-03 (7406 ascoasi tu miydani)
Captivul
: Traducere de Al. Philippide Poezii 2009-08-17 (7277 ascoasi tu miydani)
Către ***
: Traducere de Ion Hadârcă Poezii 2009-07-22 (7019 ascoasi tu miydani)
Către A.O. Smirnova
: Poezii 2009-08-12 (7523 ascoasi tu miydani)
Către prieteni
: Traducere: Ion Hadârcă Poezii 2009-06-17 (7398 ascoasi tu miydani)
Către...
: Poezii 2004-10-30 (7684 ascoasi tu miydani)
Către... (2)
: Traducere de Leonida Lari Poezii 2009-09-20 (8666 ascoasi tu miydani)
Corabia văzduhului
: Din Zeidlitz* Poezii 2009-08-22 (8276 ascoasi tu miydani)
Cupa vieții
: Traducere de Marcel Breslașu Poezii 2009-08-13 (8222 ascoasi tu miydani)
de nu ne-am fi iubit atât de tandru
: Traducere: Ion Hadârcă Poezii 2009-07-14 (7513 ascoasi tu miydani)
Demonul
: Poezii 2002-07-07 (32462 ascoasi tu miydani)
Frândza: 2 : 1 |
|
|
|
|
Biografii Lermontov Mihail Iurievici
Mihail Iurievici Lermontov (rusă: Михаил Юрьевич Лермонтов, n. 15 octombrie – 3 octombrie stil vechi – 1814 d. 27 iulie – 15 iulie stil vechi – 1841) a fost un scriitor romantic rus.
În scurta lui viață a fost un dușman declarat al țarismului, al asupririi și nedreptății, întreaga lui operă fiind un aspru și necruțător rechizitoriu la adresa celor lângă tron pitiți, a celor de lege ocrotiți. Biciuind cu versul lui de fier și pară viciile societății contemporane și strâmba ei întocmire, propovăduind iubire și adevăr, Lermontov și-a afirmat înalta lui concepție despre rolul poetului și poeziei. Prigoana celor huliți de poet pentru fărădelegile lor n-a întârziat să vină. Lermontov ia drumul surghiunului, fiind trimis in Caucaz,din ordinul țarului. Peisajul sălbatic al naturii caucaziene îl întâlnim în nenumărate poezii lirice, în poemele Mțîri și Demonul, în romanul “Un erou al timpului nostru”, constituind nu numai un cadru exterior, ci și o expresie a forței nestăvilite. În acest cadru poetul își afirmă cu o vigoare rară crezul estetic.
Poezia “Poetul” (1838) transmite mesajul major al artistului-cetățean, care odinioară cu ritmul vânjos al vorbei sale putea la luptă pe ostasi să-i mâie,-în opoziție cu poetul pasiv care și-a uitat menirea: Ai dat în schimb pe aur puterea ta de-oțel, ce uimea pe vremuri omenirea. Folosind simbolul pumnalului cu tăiuș fidel și veșnic treaz, poetul este îndemnat să-și ducă în lume înalta lui solie. Dar această solie, cuvântul profetic al purtătorului de adevăr și de dreptate, se lovește de fastul și spoiala veacului său lânced și revolta culminează în stigmatul societății mondene, parazitare. Poetul se vede înconjurat de-o
“…gloată cu fel de fel de inși Cu vorbe și zorzoane în lumea lor deprinși, Cu muzica și dansuri și minciuni- Predicatori sălbatici adesea-ncep să urle, Sub masca unor oameni cuviincioși și buni.” (1ianuarie-1840)
De aici izvorăște spiritul lui de negare, un dezacord dramatic cu mediul social al clasei dominante pe care-l detesta, sugerându-i imaginea simbolică a profetului hulit, ”lovit cu pietre și alungat de cei din preajmă-mi răi la fire, în ochii cărora citește doar patimă și răutate” Și-atunci, scârbit, poetul-profet fuge de oameni în pustiu.” Profetul”-1841. Atitudinea de izolare, de evadare din minciuna și falsitatea societății privilegiate, nu are la Lermontov substanța intimistă a singurătății voite, căutate. Temperamentul lui tumultuos, în maxima incandescență a pasiunii, se consumă într-un protest social fecundat de idealurile pozitive ale libertății, ale dreptății și egalității dintre oameni. Alte poezii: “Meditație”, ”Te-apasă greu urâtul…”, “îmi port pustiu prin noapte pasul…”
În ultimii ani ai vieții 1840-1841, conflictul dintre poet și despotismul țarist se ascute la maximum. Scârbit peste masură în momentul plecării în al doilea surghiun- unde, ca și marele său premergător Pușkin, își va găsi moartea într- un duel absurd- poetul este copleșit de amărăciune, luându-și rămas bun de la acea Țară de robi și de stăpâni sătui. Lira lui Lermontov, cu rezonanțe adânci și bogate, a vibrat pentru tot ce este simțire înaltă și gând înaripat, iar alături de admirabilele simboluri care vădesc resursele nemăsurate ale unui romantism activ de factura revoluționară, poetul și-a închinat multe versuri lirice patriei pe care, fidel și generos a iubit-o cu toată puterea sufletului său furtunatec.
|